Conferințe

MECANISME PENTRU SUSȚINEREA COMPETITIVITĂȚII COMPANIILOR ENERGO-INTENSIVE DIN INDUSTRIA ROMÂNEASCĂ

17/04/2018

mecanisme-pentru-sustinerea-competitivitatii

INTACT Media Group organizează forumul “MECANISME PENTRU SUSȚINEREA COMPETITIVITĂȚII COMPANIILOR ENERGO-INTENSIVE DIN INDUSTRIA ROMÂNEASCĂ”, care va avea loc marți, 24 aprilie 2018, la Palatul Parlamentului.

Datele DG Energy, Directoratul pentru energie al Comisiei Europene, arată că, în al treilea trimestru al anului 2017, preţul mediu angro al energiei electrice vândute pe platformele de tranzacţionare a înregistrat în România cea mai mare creştere din toată Europa. Această creștere este generată strict de procesul de liberalizare și rezultă în afectarea competitivităţii economiei româneşti şi suportabilităţii consumatorilor. Creșterile prețurilor la energie reprezintă o problemă politică majoră la nivelul întregii Uniuni Europene. Comisia Europeană recomandă măsuri de compensare a marilor consumatori de energie pentru a nu fi afectată competitivitatea globală a Europei.

Forumul, care va fi  moderat de Alessandra STOICESCU, Director executiv, INTACT Media Group, va aduce pe masa dezbaterii cele mai importante aspecte privind mecansimele pentru susținerea competitivității companiilor energo-intensive din industria românească și va reuni reprezentanţii autorităților cu cei ai marilor consumatori de energie, ai asociaţiilor din domeniu și ai mediului de afaceri.

”Contact”

Alexandra TOADER BĂLAN, Events Manager, alexandra.toader@intactmediagroup.ro, 0726 139 714

Înscrierea este gratuită în limita locurilor disponibile.

 
 

Wine & Street Food Forum

29/03/2018

Wine & street food

INTACT MEDIA GROUP organizează “Wine & Street Food Forum” în cadrul “Wine & Street Food Festival”. Forumul va avea loc vineri, 20 aprilie 2018, ora 12:00, la Palatul Parlamentului.

Primul eveniment Wine & Street Food Festival din România se desfășoară în perioada 20-22 aprilie la Palatul Parlamentului și așteaptă 6.000 de vizitatori. Industria vinului și a mâncării, unul dintre cele mai importante sectoare ale economiei și, totodată, unul dintre cele mai relevante pentru imaginea țării, va fi deplin reprezentată în cadrul festivalului pe parcursul celor 3 zile de desfășurare.

Industria alimentară din România a ajuns la afaceri de 55 de miliarde de lei în 2016, iar primele 50 de companii reprezintă 45% din această valoare. În top zece, industriile cel mai bine reprezentate sunt producţia de băuturi răcoritoare, fabricarea berii şi a uleiurilor, cu câte două companii fiecare, acestea fiind şi industriile cu cel mai mare cuantum din producţia de alimente. Economia locală nu are în top zece nicio fabrică de lapte, de ciocolată, de mezeluri sau de pâine, iar primele zece companii au capital integral străin.

În cadrul forumului, care va fi moderat de Alessandra STOICESCU, Director Executiv INTACT Media Group, reprezentanții mediului de afaceri din zona drink & food se vor întâlni față în față cu autoritățile pentru a discuta și a clarifica problemele esențiale cu care se confruntă industria alimentară din România.

Printre temele evenimentului se numără: industria alimentară – motor de creştere economică; principalele probleme cu care se confruntă sectorul alimentar; oportunități pentru inovație și antreprenoriat în domeniu; cum susține piața vinurilor dezvoltarea turismului național?; direcțiile și măsurile prin care autoritățile își propun să susțină sectorul alimentar; soluții pentru neclaritățile legislative din domeniu; surse de finanțare pentru jucătorii din industria alimentară.

Contact

Oana DUMITRU, PR & Events Manager, oana.dumitru@intactmediagroup.ro, 0749 029 671

Înscrierea este gratuită în limita locurilor disponibile.

 
 

MANAGEMENTUL DEȘEURILOR ÎN ECONOMIA CIRCULARĂ

22/03/2018

Deșeurile nu mai pot fi privite ca fiind pur și simplu gunoaie pe care le putem arunca la tomberon. Acestea reprezintă o resursă care, prin colectare selectivă, reciclare și valorificare, poate genera câștig, profit și bunăstare în societate. De ani buni, în forurile decizionale de la nivel mondial și european, s-a elaborat conceptul de economie circulară, care trebuie implementat cât mai urgent și în țara noastră. Și asta deoarece ne aflăm într-un moment critic. Resursele naturale secătuiesc pe zi ce trece, iar nevoia de a proteja mediul înconjurător este din ce în ce mai acută. În aceste condiții, economia circulară este necesară în primul rând pentru că este o economie care produce zero deșeuri și care are capacitatea de a genera permanent resursele de care avem nevoie atât noi, cât mai ales generațiile viitoare. În acest tip de circuit economic, tot ce înseamnă deșeu, fie că vorbim de cel menajer sau de cel industrial, trebuie valorificat atât prin componenta sa biodegradabilă, cât și prin capacitatea sa de reciclare. managementul-deseurilor-1Uniunea Europeană cere statelor membre să ia toate măsurile ca până în 2050 să se atingă obiectivul de zero deșeuri. România este obligată să se conformeze și de aceea Guvernul, prin Ministerul Mediului, a finalizat Planul Național de Gestionare a Deșeurilor, care conține și Programul Național de Prevenire a Deșeurilor. Scopul reglementării este, printre altele, de a permite continuarea investițiilor în instalații de ultimă generație, necesare asigurării unui management performant al deșeurilor la nivel național. Asta presupune ca autoritățile publice centrale și locale să colaboreze cu operatorii privați din domeniu, pe care să îi sprijine în activitatea pe care o desfășoară. Implementarea PNGD și tranziția către o economie circulară au fost temele principale de dezbatere în cadrul Forumului Managementul Deșeurilor în Economia Circulară organizat de Intact Media Group și moderat de Alessandra STOICESCU.managementul-deseurilor-2Una dintre marile probleme ale unei economii de consum, cum tinde să devină cea autohtonă, provine din faptul că suntem obișnuiți să cumpărăm mai mult decât avem nevoie și apoi să aruncăm surplusul la gunoi, sau chiar pe stradă, sau pe câmp. Fenomenul este unul aproape generalizat, însă este mult mai vizibil în orașe, unde cartierele riscă să fie sufocate de munți de deșeuri, adevărate focare de boli și infecții.

managementul-deseurilor-3Pentru a opri acest comportament dăunător, primăriile propun soluții de încurajare a colectării selective și reciclare. În același timp, cetățenii trebuie să coopereze cu autoritățile și să conștientizeze că o colectare inteligentă le poate aduce beneficii, inclusiv de natură financiară. Primăria Municipiului București a întocmit Masterplanul Mangementului Integrat al Deșeurilor, care va intra în dezbatere publică. Documentul prevede atât responsabilități în ceea ce privește gestionarea deșeurilor, cât și sancționarea aspră a celor care nu le respectă. Anual, în București se strânge peste un milion de tone de deșeuri, pentru a cărui gestionare se cheltuiește din buget circa un miliard de lei.

“Suntem în mare întârziere – și nu din vina noastră – pentru a lua o decizie în ceea ce privește valorificarea energetică a deșeurilor. Avem trei posibilități, trei soluții, trei proiecte. În urma consultării cât se poate de responsabile cu specialiștii din domeniu, atât de la Ministerul Mediului, cât și de la Primăria Capitalei și primăriile de sector, vom alege între o singură stație de valorificare energetică pentru milionul de tone de deșeuri din Capitală; varianta a doua – două astfel de stații de valorificare energetică, la care sa fie captate practic câte trei sectoare; sau trei astfel de stații de valorificare energetică, pentru câte două sectoare”, a declarat Gabriela FIREA, Primarul General al Municipiului Bucuresti, în cadrul Forumului Managementul Deseurilor în Economia Circulară.

managementul-deseurilor-4În acest sistem de management integrat vor fi cuprinse inclusiv deșeurile din construcțiiți, cele periculoase, ce provin din domeniul medical și farmaceutic. În elaborarea acestui master plan se va ține cont și de stațiile de procesare ale deșeurilor cu capital privat, care sunt deja funcționale sau care se vor operaționaliza în perioada următoare, a mai declarat Primarul General al Capitalei.

managementul-deseurilor-5Gabriela Firea a mai anunțat că, în curând, vor fi inaugurate și cele 50 de stații automatizate pentru colectarea deșeurilor, amplasate în cele șase sectoare, la care cetăţenii vor putea să primească ori bani, ori tichete valorice. „Nu mai avem timp de pierdut, deoarece cu toţii suntem conştienţi de faptul că numai printr-un efort conjugat vom putea să ajungem la ţinta pe care ne-am stabilit-o, şi anume până în anul 2020, 50% din deşeuri să fie reciclate. Până acum, procentul este de 10%, maximum 15%, ceea ce este foarte puţin. Ca să ajungem la această ţintă trebuie să acţionăm împreună, autorităţi centrale, autorităţi publice locale, mediul privat – care are o importanţă deosebită în acest domeniu, iar investiţiile sunt extrem de necesare şi trebuie să fie încurajate, nu blocate, cum din nefericire s-a întâmplat în anii trecuţi – precum şi cetăţenii”, a precizat Gabriela FIREA.

managementul-deseurilor-6De altfel, acordarea de stimulente în schimbul colectării selective este o metodă aleasă și de primăria sectorului 6 din Capitală. “Am demarat un proiect denumit taxă 0 pentru deșeuri, prin care oferim gratuitate pentru cei care fac colectare selectivă până la nivelul a 50 la suta din deșeurile produse.

Asociațiile de proprietari și persoanele fizice care ating ținta de 14 kg de deșeuri colectate separat vor primi gratuitate pentru fracția umedă”, a anunțat Edilul Gabriel MUTU.

Gratuitatea oferită poate stârni interesul cetățeanului, dar acesta trebuie mai întâi informat, este de părere Primarul Sectorului 3, Robert NEGOIȚĂ. ”Să facem mai mult pentru informare și conștientizare. Suntem rezultatul propriilor decizii și depinde de noi nivelul de trai pe care dorim să îl atingem”, a menționat NEGOIȚĂ.

managementul-deseurilor-7Economia circulară a deșeurilor este o politică națională, iar implementarea acesteia este o cerință a Uniunii Europene. Directivele din domeniu sunt stricte și prevăd sancțiuni financiare uriașe în caz de neconformare. În ianuarie, Comisia Europeană a lansat strategia pentru reducerea deșeurilor din plastic, care prevede ca până în 2030, toate deșeurile din această categorie să fie reciclate în proporție de 55 la sută. Țara noastră s-a aflat până acum pe muchie de cuțit și sub amenințarea unei proceduri de infringement, care a fost blocată în ultimul moment, astfel că Guvernul a finalizat Planul Național de Gestionare a Deșeurilor, care conține și Programul Național de Prevenire a Deșeurilor.

managementul-deseurilor-8Grațiela GAVRILESCU, Vicepremier și Ministrul Mediului, a precizat că prin document vrea să realizeze revoluționarea sectorului de gestionare a deșeurilor, care de acum înainte să fie colectate slectiv și nu duse la groapă. Pentru aceasta, se ia în calcul introducerea unui tarif diferenţiat prin care românii să plătească numai pentru cantitatea de deşeu umedă pe care o produc, a precizat ministrul Mediului. “PNDG e drumul nostru spre o nouă epocă. Să ne gândim care sunt pilonii dezvoltării în România și pe baza lor să construim. Nu mai putem să ne permtem nici cinci minute de întârziere. Avem variante ajutătoare și resurse naturale, astfel încât să punem în operă aceste planuri. În demersul nostru trebuie să ținem cont și să ne folosim de toate metodele de inovarea și cercetare din domeniu”, a menționat GAVRILESCU.

Ministerul Mediului vrea să modifice printr-o Ordonanță de Urgență legislația privind ambalajele și deșeurile reciclabile și să instituie o garanție de 2 lei/ambalaj reutilizabil, în principal în cazul celor din sticlă, bidoane de plastic și paleți. Garanția, care ar fi plătită de cetățeni în momentul achiziționării produselor, ar urma să le fie apoi returnată când duc borcanele sau sticlele goale înapoi de unde au cumpărat produsele.managementul-deseurilor-9

Măsura a stârnit critici dure din partea reprezentanților mediului de afaceri, care au spus că va avea impact negativ prin faptul că va crește foarte mult prețul anumitor produse și acestea vor deveni necompetitive. O altă prevedere importantă din Ordonața de Urgență se referă la faptul că Primariile vor beneficia și de banii care acum vin de la producătorii de ambalaje,  prin OTR-uri, pentru a îndeplini țintele de reciclare și ajung la colectori.

managementul-deseurilor-10Și această perspectivă a creat nemulțumiri în rândul operatorilor privati din industria ambalajelor, fapt pentru care Grațiela GAVRILESCU a punctat că textul poate fi îmbunătățit prin propuneri din partea acestora. “Ministerul Mediului încearcă să ardă etape pentru a ne alinia la cerințele Uniunii Europene. Ministerul Mediului și eu, personal, nu ne-am dorit nicio clipă să îndepărtăm din lanț colectorii de deșeuri. Dimpotrivă, vrem ca, împreună cu autoritățile locale, să recunoaștem exact colectorii care fac performanță, colectorii care își îndeplinesc obligațiile de mediu, colectorii care înregistrează fiscal tot ceea ce agonisesc, astfel încât transparența de care dăm dovadă să fie una pe care cu toții ne-o dorim”, a ținut să precizeze Ministrul Mediului.

Una din îngrijorările mediului de afaceri este legată de investiții și de felul în care acestea ar putea fi afectate de PNGD. Oamenii de afaceri cer transparență și predictibiliate în punerea în aplicare a actului normativ. “Considerăm și propunem să ne focusăm pe acest sistem necesar implementării acestui sistem de economie circulară. Să nu facem vreo greșeala care ar putea duce la lipsa de sustenabilitate a investițiilor private”, a atras atenția Cristian LAZĂR, Director Marketing-Dezvoltare, Rom Waste Solutions.

managementul-deseurilor-11Gestionarea corectă a deșeurilor presupune un sistem integrat, care există în doar 34 de localități din țară. Cetățenii trebuie să beneficieze de servicii de salubritate optime, însă acestea vin cu costuri mari pentru populație, dar și cu investiții de proporții din partea operatorilor privați. “Principiul plătește cât arunci nu e unul ușor de aplicat. În legislația actuală avem două instrumente de plată: tarif și taxă. Acolo unde avem o taxă și avem implementat un sistem integrat al deșeurilor, încă nu avem un instrument prin care să asigurăm un câștig al operatorilor. Populația din zona respectivă plătește o taxă la primărie care revine automat operatorului de salubritate. Consider că ar trebui să organizăm un grup de lucru format din  reprezentanti ai decidenților și ai operatorilor privați prin care să implementăm un astfel de instrument și să atingem astfel țintele asumate prin tratatul de aderare”, a declarat Petru Bogdan ALEXA, Președintele Autoritatății Naționale de Reglementare pentru Serviciile Comunitare pentru Utilități Publice.

managementul-deseurilor-12Valorificarea energetică a deșeurilor este rezultatul dorit de operatorii privați care acționează pe piață. Economia circulară presupune nu doar intensificarea colectării selective și reciclare, ci și reducerea poluării generate de procesul de valorificare. Arderea gazului este o sursă de energie verde care are ca scop reducerea emisiilor de bioxid de carbon și hidrogen sulfurat, este de părere Florin PASCU, Directorul General al Iridex Group. Soluțiile tehnologice și echipamentele electrice de nouă generație trebuie integrate în acest proces, care este necesar să fie unul digitalizat. “Am realizat o primă investiție în introducere economiei circulare prin producția de energie din arderea gazului. Instalația e complet automatizată, monitorizată printr-un sistem informatic integrat, astfel că poate fi programată să funcționeze continuu. Prin aceasta se realizează o acțiune complexă de izolare a unui depozit, iar gazul nu mai iese spre exterior conducând astfel la producerea de energie electrică și arderea unei cantități mari de poluanți”, a precizat Florin PASCU.

Metodele inovative de valorificare, combinate cu progresul tehnologic poate fi cheia care să asigure un mediu înconjurător sănătos, a spus și Constantin DAMOV, Co-fondator Green Group. ”Economia circulară reprezintă  un nou mod de gândire, ultima șansă a omenirii de a face pace cu natura și de a nu se mai comporta ca o specie invazivă. Limita este foarte aproape. Economia circulară este un model natural. Natura nu produce deșeuri, ci nutrienți,” a mai punctat acesta. Inovația și dezvoltarea rapidă a noilor produse poate avea și un efect nociv, mai ales dacă nu se are în vedere utilitatea acestora. Calitatea trebuie să fie un atribut al capacității fiecărui produs nou de a fi reciclat și refolosit, altfel poate deveni periculos și trebuie eliminat de pe piață, a atras atenția Constantin DAMOV.

managementul-deseurilor-13Este evident că deșeurile trebuie reduse la zero prin transformarea acestora în resurse. De asemenea, materialele primare și secundare existente trebuie gestionate eficient, reciclate și reutilizate. Oțelul este, de exemplu, o resursă permanentă, sută la sută reciclabilă la nesfârșit. Totodată, zgura este o materie secundară care poate fi folosită în multe domenii, de la infrastructură la agricultură, dar care deocamdată nu este valorificată.

“România are poate ultimul depozit de zgură din Europa. Acest produs secundar poate fi utilizat în infrastructura căilor ferate, infrastructura auto, în agricultură și în alte situații. În fapt, este vorba de piatră care a fost introdusă cândva în procesul tehnologic și care ajută foarte mult și prin faptul că nu mai distrugi mediul prin cariere de piatră și folosești această bogăție pe care o are România”, a precizat Ionel BORȘ, Country Manger ArcellorMittal.

managementul-deseurilor-14De altfel, țara noastră stă sub semnul paradoxului prin faptul că dispune de resurse naturale, pe care însă nu le valorificăm pentru a obține creștere economică. „Avem peste 10 miliarde de tone de sare, peste trei milioane de tone de lignit, peste un miliard de tone de cupru, peste 0,9 miliarde tone de huilă, 750 milioane de tone de aur şi argint şi peste 100 de milioane de tone de minerale nemetalifere. Noi, însă, facem ceva grav, adică extragem roca, minereul şi îl dăm la export, îl procesează altcineva şi se creează un motor economic în altă parte”, a semnalat Iulian IANCU, Președintele Comisiei pentru industrii și servicii din Camera Deputaților. “E momentul să ne trezim, pentru că altfel o să avem o suferință acută în următorii șapte ani”, a adăugat Iulian Iancu, care a tras astfel un puternic semnal de alarmă, atât pentru autorități, cât și pentru reprezentanții mediului de afaceri și ai societății civile.

managementul-deseurilor-15Ministerul Mediului a aprobat, la finele anului trecut, noul ordin pentru modificarea şi completarea metodologiei de calcul a taxelor şi contribuţiilor la Fondul pentru mediu. În ceea ce priveşte taxa de depozitare a deşeurilor, așa-numita „taxă de depozitare la groapă”, Comisia Europeană a acceptat ca aceasta să fie operațională de la 1 ianuarie 2019, obținându-se o derogare de doi ani. Oricum, în viitorul apropiat, depozitarea deșeurilor nu va mai fi posibilă, a precizat Raul POP, Senior Manager EY Romania. Potrivit acestuia, “în momentul de față, depozitarea deșeurilor este o soluție necesară, nu avem altă variantă, dar nu va mai fi soluție decât pentru maxim cinci ani”.

managementul-deseurilor-16managementul-deseurilor-17managementul-deseurilor-19

În perspectivă, pentru implementarea unei economii circulare, este necesar un management integrat al deșeurilor prin eforturi conjugate ale autorităților locale și centrale, ale societății civile, dar și ale cetățenilor.

managementul-deseurilor-20

Dezbaterea “Managementul Deșeurilor în Economia Circulară” a fost organizată de Intact Media Group și a fost susținută de
Iridex Group, Green Group, ArcelorMittal, Rom Waste Solutions și Odor Control.

Intact Professional Debates le mulțumește tuturor partenerilor și participanților care au contribuit la succesul acestui eveniment!

managementul-deseurilor-22managementul-deseurilor-23

MANAGEMENTUL DEȘEURILOR ÎN ECONOMIA CIRCULARĂ

14/03/2018

managementul-deseurilor-20martie2018

INTACT MEDIA GROUP organizează forumul „MANAGEMENTUL DEȘEURILOR ÎN ECONOMIA CIRCULARĂ”, care va avea loc pe 20 martie 2018, ora 10:00, la Palatul Parlamentului.

În luna ianuarie 2018, a fost publicat în Monitorul Oficial al României Planul Național de Gestionare a Deșeurilor, care conține și Programul Național de Prevenire a Generării Deșeurilor. PNGD va permite continuarea investiţiilor locale în instalaţii necesare asigurării unui management performant al deşeurilor şi, totodată, le va da posibilitatea autorităţilor publice locale să propună noi investiţii în acest sector, în funcţie de necesităţile fiecărui judeţ. Ministerul Mediului a aprobat, la finele anului trecut, noul ordin pentru modificarea şi completarea metodologiei de calcul a taxelor şi contribuţiilor la Fondul pentru mediu, care aduce o serie de modificări importante în cazul deşeurilor de ambalaje, dar şi pentru contribuţii “de nouă generaţie” cum este cazul deşeurilor de echipamente electrice şi electronice, baterii şi acumulatori. Au fost totodată aduse modificări şi completări în ceea ce priveşte taxa de depozitare a deşeurilor – „taxa de depozitare la groapă”. Comisia Europeană a acceptat ca taxa pe deșeuri la groapa de gunoi să fie operațională de la 1 ianuarie 2019, obținându-se o derogare de doi ani.

La nivel european, în luna ianuarie, Comisia Europeană a lansat strategia pentru reducerea deșeurilor de plastic. Principalele prevederi sunt ca, până în 2030, toate plasticele puse pe piață să fie reciclabile, iar 55% să fie reciclate, iar România, ca stat membru UE, trebuie să respecte aceste prevederi.

Forumul, care va fi moderat  de Alessandra STOICESCU, Director Executiv Intact Media Group, va aduce în prim plan problemele stringente ale momentului din zona managementului deșeurilor și va reuni reprezentanți ai autorităților, ai mediului de afaceri din zona serviciilor de salubritate, reciclare, colectare, companii preocupate de protecția mediului, presă.

Contact

Oana DUMITRU, PR & Events Manager, oana.dumitru@intactmediagroup.ro, 0749 029 671

Înscrierea este gratuită în limita locurilor disponibile.

 
 

Tranziție Inteligentă către un Sector Energetic Digitalizat și Sustenabil

08/03/2018

România joacă un rol important pe piața energetică europeană. Țara noastră este un exportator permanent de energie în regiune, în principal datorită resurselor naturale de care beneficiază. Tehnologia avansează în ritm accelerat și, la nivel mondial, se cheltuiesc miliarde de euro anual pentru implementarea noilor soluții de automatizare și informatizare a sistemului energetic. Piața autohtonă trebuie reinventată și digitalizată, astfel încât să devină durabilă și sustenabilă în viitor. Marii jucători din piața energiei atrag atenția că toate acestea costă și că este nevoie de investiții masive care să resusciteze acest sector, al cărei infrastructură e învechită. Companiile cer ca statul să intervină prin scheme de sprijin, absolut necesare, mai ales în sectorul energiei verzi, regenerabile. Totodată, marii operatorii cer dezvoltarea interconectorilor transfrontalieri, atât în domeniul gazelor naturale, cât și al energiei electrice. Blocajele pot fi însă depășite prin cooperarea dintre stat și marile companii producătoare și furnizoare de energie de pe piață. Toate aceste priorități au fost temele principale de discuție dezbătute la Forumul Tranziție Inteligentă către un sector energetic digitalizat și sustenabil organizat de Intact Media Group și moderat de Alessandra STOICESCU, eveniment care i-a adus la masa rotundă pe reprezentanți ai Guvernului, ai autorităților din domeniul energiei și ai  marilor jucători din sectorul energetic.

Suntem în miljlocul unei revoluții tehnologice care avansează pe zi ce trece, iar țara noastră nu își mai poate permite să asiste pasiv la acest fenomen. Întârzierile pe care le înregistrăm în adaptarea și implementarea la noile tehnologii nu mai pot fi acoperite prin discuții. Ne aflăm într-un punct critic și trebuie să trecem la acțiuni. Pe plan european, se fac strategii de dezvoltare a domeniului energetic până în 2050, iar în plan global marile țări construiesc computere dedicate sectorului energetic și rețele inteligente, a căror mentenanță se face cu ajutorul dronelor. Țara noastră înregistrează deficiențe pe toți cei patru piloni care ar trebui să constituie baza unei dezvoltări sănătoase și anume cel economic, social, de mediu și instituțional, a subliniat Răzvan NICOLESCU, Executive Lead Adisor on Energy and Sustainability, Deloitte Romania în cadrul Forumului Intact Media Group. “În legătură cu orizontul nostru, dacă putem să facem un viitor energetic digitalizat și sustenabil, răspunsul meu este că trebuie să îl facem, fie că vrem, fie că nu vrem, însă mi-aș dori ca aceste transformări să fie rezultatul unei strategii și nu al unui black-out la energia electrică”, a menționat Nicolescu.

România își va reașeza prioritățile din sectorul energiei, astfel încât sacesta ă devină mai eficient prin informatizare, a dat asigurări Ministrul Energiei, prezent la Forumul Intact Media Group. Anton ANTON a precizat că obiectivul este ca țara noastră să fie un pol regional de securitate energetică și nu o piață de desfacere. Una din provocările cu care ne confruntăm este aceea că Uniunea Europeană ne impune standarde înalte în ce privește producția energiei electrice și protecția mediului, a arătat acesta.

“În privința producției ne propunem ca în programele naționale să asigurăm producătorilor condiții favorabile pentru o tranziție graduală, rapidă care să ne ducă la îndeplinirea standardelor asumate față de Uniunea Europeană. Și aici mă refer la Programul Național de Investiții pe care producătorii de energie îl pot accesa ca sursă de investiții, retehnologizări și modernizări”, a spus Anton. O altă problemă este însă că, în anii trecuți, s-au finanțat proiecte energetice la care acum ni se cere să renunțăm pentru că sunt dăunătoare mediului, cum ar fi centralele pe cărbune, a mai atras atenția Ministrul. Anton Anton a ținut să sublinieze că în sectorul energetic sunt proiecte mari, de viitor, printre care construirea reactoarelor 3 și 4 de la Cernavodă și a unei centrale de cumulare prin pompaj.

O industrie fără investiții este o industrie fără viitor, a punctat Teodor CHIRICA, Consilier al Directorului General al Nuclearelectrica și Președinte al Forumului Atomic European. Acesta a mai atras atenția, totodată, că investițiile trebuie făcute fără să țină cont de discriminare în ce privește sursele de producere a energiei. “Proiectele nucleare de la Cernavodă sunt proiecte avansate tehnologic și există o abordare pozitivă asupra digitalizării și automatizării. Sistemele de control online ajută operatorii în situațiile de mare urgență”, a adăugat Teodor Chirica.

Unul alt mare jucător de pe piața energiei este Hidroelectrica. Cu toate că anul trecut compania a înregistrat un profit de 1,9 miliarde de lei, aceasta are nevoie acum de investiții în retehnologizare și digitalizare, a spus Bogdan BADEA, Președintele Directoratului Hidroelectrica. “Este nevoie de o reformă sistemică în sectorul energetic. În primul rând, lucrurile trebuie să vină de jos în sus. În primul și primul rând companiile trebuie să fie pregătite, cadrul de reglementare trebuie să fie sănătos și să țină cont de condițiile și de economia de piață, dar și de componența de siguranță în furnizare”, a specificat Bogdan Badea.

Într-adevăr, pentru integrarea în piața europeană a energiei, este nevoie să creștem nivelul de securitate în fața atacurilor cibernetice.

România trebuie să transpună, până pe 9 mai anul acesta, Directiva Europeană NIS, care stabilește măsuri în vederea obținerii unui nivel comun ridicat de securitate a rețelelor și a sistemelor informatice în cadrul Uniunii, astfel încât să se îmbunătățească funcționarea pieței interne.

Bogdan COJOCARU, Ministrul Comunicaţiilor şi Societăţii Informaţionale, a menționat în cadrul Forumului că implementarea Directivei se va face la termen. “Din fericire, în subordinea Ministerului există în momentul de față o instituție foarte puternică, Centrul Național de Răspuns la Incidente de Securitate Cibernetică. Obiectivul este ca, prin acest Centru, să putem să ajutăm toate instituțiile publice în așa fel încât, în momentul în care se produce un atac, să avem unde să raportăm și să avem cine să intervină”, a menționat Bogdan Cojocaru.

Pe lângă problema securității cibernetice a sistemelor energetice, mai există însă un factor care poate pune piedici în dezvoltarea sectorului și anume schimbările climatice, a spus Iulian IANCU, Preşedintele Comisiei pentru industrii şi servicii din Camera Deputaţilor, la Forumul Intact Media Group. “Vedem că în domeniul enerigei sunt cele mai mari provocări. Răspunsul vine de la împletirea celor două domenii, respectiv revoluția tehnologică din domeniul energetic și revoluția din domeniul telecomunicațiilor și informației. Cele două sisteme operează împreună în multe zone ale  lumii cu rezultate excepționale”.

O altă mare companie din sectorul energetic care se află în plin proces de tranziție spre digitalizare este Romgaz, care își propune să utilizeze inteligența analitică pentru a reduce consturile de exploatare și mentenanță. Soluția va fi aplicată în noua centrală electrică pe care o construiește la Iernut și care va utiliza pentru producția de energie un ciclu combinat de
gaze-aburi. ”Se vor reduce costurile de producere a energiei electrice, va crește siguranța în exploatare si va crește flexibilitatea centralei, ceea ce va crea o prezență consolidată pe piața de energie”, a declarant Bela-Atila BALASZ, Directorul Direcției Management Energetic a Romgaz.

Autoritatea Națională de Reglementare în Domeniul Energiei vine în sprijinul companiilor și anunță că vrea să introducă un model nou după care să funționeze piața de energie, care să fie mai stabilă și predictibilă din punctul de vedere al tarifării. “Avem nevoie de un model nou care să încurajeze investițiile, să utilizeze resursele naturale și să contribuie și la protecția mediului. Vrem să instituim noi metode de tarifare în transportul și distribuția de energie și gaze și să încurajăm investițiile în producția de energie electrică din surse regenerabile”, a specificat Dumitru CHIRIȚĂ, Președintele ANRE.

Investitorii din domeniul producției de energie regenerabilă trag un semnal de alarmă în legătură cu faptul că actuala schemă de promovare a acestui sector nu mai corespunde realităților din piață. Potrivit lui Corneliu PASCU, Președinte IRIDEX Group, ”România suportă un cost al energiei electrice din energie alternativă destul de ridicat, ca urmare a unor norme de securitate, cât și a integrării verzi conform normelor UE. Investițiile din domeniul energetic ar trebui să aibă un domeniu larg de utilitate, iar fondurile ar putea reprezenta un sprijin real pentru economia circulară”.

Era tehnologică și digitalizarea ar putea avea o consecință negativă pe piața forței de muncă. ”Trebuie avut grijă ca angajații să nu plătească prețul digitalizării. Până la urmă, în centrul activității noastre trebuie să rămână omul. Momentul în care ajungi să te bazezi prea mult pe Inteligența Artificială distrugi șansa la un loc de muncă. Trebuie să păstrăm accentul pe meseriile creative, deoarece un robot nu poate înlocui creativitatea umană”, a declarat Silvia VLĂSCEANU, Director Executiv al Federației Asociațiilor Companiiilor de Unități din Energie.

Pe de altă parte, în domeniul energetic este o lipsă acută de specialiști. Mulți dintre absolvenții Facultăților de Energetică pleacă în străinătate. În același timp, cei care lucrează în acest sector se apropie de vârsta pensionării. ”În următorii cinci sau zece ani, va fi o criză majoră în industria energetică și fără un program susținut va fi greu să acoperim acest deficit”, a semnalat Horia NECULA, Decanul Facultății Energetice din cadrul Universității Politehnice din București. Reconversia profesională ar putea fi o soluție care să fie aplicată în viitor.

Așa cum s-a punctat în cadrul Forumului Intact Media Group, digitalizarea nu e un lux, ci o necesitate. Acest lucru obligă statul și autoritățile să asigure un cadru legal pentru realizarea investițiilor necesare și să coopereze cu companiile din sectorul energetic pentru ca România să devină cu adevărat un pilon de stabilitate în regiune.

Dezbaterea “Tranziție Inteligentă către un Sector Energetic Digitalizat și Sustenabil” a fost organizată de Intact Media Group și a fost susținută de Hidroelectrica, Romgaz, Electrica Furnizare, Iridex Group și Nuclearelectrica.

Intact Professional Debates le mulțumește tuturor partenerilor și participanților care au contribuit la succesul acestui eveniment!

Piaţa Imobiliară. Tendinţe şi Obiective pentru 2018

05/03/2018

Anul 2018 vine cu noi provocări pentru piaţa imobiliară. Preţurile au început să crească încă de anul trecut, iar specialiştii se aşteaptă la noi scumpiri şi în perioada următoare. Cu toate acestea, cererea este mare, astfel că la nivel naţional se construieşte în ritm alert. Printre piedicile care se pot pune în calea cumpărătorilor se numără majorarea dobânzilor bancare, deprecierea monedei naționale în raport cu euro sau modificările anunţate la Programul „Prima Casă”. Toate aceste teme au fost aduse în discuţie la Formul Intact Media Group – Piaţa Imobiliară. Tendinţe şi Obiective pentru 2018” moderat de Alessandra STOICESCU și organizat în cadrul Salonului Imobiliar București.

Piaţa Imobiliară

Programul „Prima Casă” a fost una dintre temele centrale ale forumului. Ca o alternativă la Program, autoritățile locale anunță planuri ambițioase în domeniul imobiliar pentru perioada următoare. Gabriela FIREA, Primarul General al Municipiului București a explicat: „Primăria Generală a Capitalei a decis să fie jucător pe piața imobiliară, dar un jucător onest, un jucător corect și un partener al dumneavoastră. Am înființat Trustul de Construcții Metropolitane care va demara de anul acesta construirea de unități locative, dar acest demers nu vine în defavoarea afacerilor dumneavoastră, pentru că noi ne adresăm unei nișe diferite, nișa socială. Avem trei mii de cereri de unităţi locative sociale nerezolvate la Primăria Capitalei până în acest moment. Grija noastră este, în primul rând, pentru aceste cazuri sociale. E o tensiune socială, aceste familii nu se vor încadra niciodată în condițiile de creditare ale unei bănci sociale. Iar în curând vom anunța locațiile unde se vor construi aceste locuințe sociale.” – a anunțat Gabriela FIREA.

Primarul General al Capitalei a declarat în cadrul Forumului că autoritățile iau, de asemenea, în calcul extinderea și pe nișa locuințelor de serviciu. „Avem în vedere că, în domeniul medical, a devenit o urgenţă problema locuinţelor pentru medici şi asistenţi. Avem, în cele 19 spitale ale Capitalei, 1.100 de medici şi 3.500 de asistenţi. Am luat decizia, am supus-o atenţiei Consiliului General, care a şi aprobat prin bugetul pe anul acesta suma de 15 milioane de euro ce va merge către achiziţia de pe piaţa privată. În prima etapă – 300 de unităţi locative, în a doua etapă – 200 de unităţi locative”, a punctat Gabriela FIREA.

În ceea ce priveşte clădirile cu risc seismic, edilul a anunțat că Primăria Generală a demarat, anul acesta, activitatea de consolidare la 20 de imobile. „Am înființat o companie municipală pentru consolidarea clădirilor cu risc seismic. În 27 de ani au fost consolidate de Primăria Generală doar 20 de imobile, iar noi, în nici un an, am demarat activitatea de consolidare la 20 de imobile.” Din păcate, multe din planurile Municipalității sunt zădărnicite chiar de autoritățile centrale – a arătat Primarul General al Capitalei, referindu-se la mai multe proiecte de anvergură.

Care este stadiul actual al Programului „Prima Casă” și care sunt previziunile pentru perioada următoare a explicat Alexandru PETRESCU, Director General Fondul Național de Garantare a Creditelor pentru Întreprinderi Mici și Mijlocii. „Programul „Prima Casă” a demarat deja de pe 15 februarie și până la această dată s-a epuizat deja 5% din plafonul pe 2018. Există o strategie ca, până în 2021, alocările pentru program să fie de câte 2 miliarde de lei în 2018, 2019, 2020 și de 1,5 miliarde de lei în 2021.” – a arătat  Alexandru PETRESCU. Autoritățile cunosc foarte bine punctele forte, dar și pe cele slabe ale Programului „Prima Casă”, astfel încât încearcă să găsească cele mai bune soluții. „Am redus timpul de prelucrare a unui dosar, am simplificat procedurile și pașii de realizare, astfel încât anul acesta am procesat aproximativ 800 de dosare. În perioada următoare ne așteptăm să crească numărul de dosare primite. (…) Încercăm să rămânem în media de 5 zile pentru un dosar.” – a punctat Alexandru PETRESCU.

„Anul 2018 va fi anul investițiilor” – este de părere Ștefan-Radu OPREA, Ministrul pentru Mediul de Afaceri, Comerț și Antreprenoriat. „Guvernul are în plan mai multe programe importante, menite să dea un impuls în economie, înclusiv în piața imobiliară.” – a explicat  Ministrul. Despre Programul „Prima Casă” Ministrul pentru Mediul de Afaceri a afirmat că a fost menit să dea un impuls economiei și dezvoltării pieței imobiliare.

„<<Prima Casă>> a apărut pentru că, în anul 2009, exista un blocaj profund în piață în ceea ce privește creditul ipotecar. Iar programul
și-a atins scopul pentru că acum piața este deblocată. Programul este gândit până în 2021. Dar cred că va continua atâta timp cât este necesar în piață. Eu constat că, într-adevăr, finanțarea pe credite imobiliare a început să funcționeze și în zona băncilor și cred că politicile publice pe care le aducem trebuie să creeze acel impuls în dezvoltarea economică. Și aici mă gândesc la tot ce înseamnă dezvoltare economică pe orizontală – societăți de construcții, companii care produc materiale pentru construcții.” – a punctat Ștefan-Radu OPREA.

Piața imobiliară reprezintă o radiografie fidelă a contextului economic și social din România, iar Florin DRAGU, Șef Serviciu Monitorizare Riscuri Sistemice – Direcția Stabilitate Financiară, Banca Națională a României a prezentat o analiză a evoluției pieței imobiliare. „În orașele mari, precum București, creșterile de preț depășesc media națională. Există însă diferențe importante în ceea ce privește accesul la finanțare – mai exact perioada necesară achiziției unei locuințe. În orașe precum București sau Timișoara, accesul la finanțare este mult mai facil.” – a explicat Florin DRAGU. El a atras însă atenția asupra unui aspect îngrijorător: „România are cea mai ridicată rată de deținere a unei locuințe. Deși avem această rată ridicată, calitatea bunurilor imobile este mai redusă comparativ cu media europeană. Rata de supraaglomerare este mai ridicată și proporția populației care nu are acces sau care are o locuință fără nivel sanitar de bază este cea mai ridicată din Europa.” – a mai arătat Florin DRAGU. Ca o concluzie, „perspectivele sunt mixte: pe de-o parte, instituțiile de credit anticipează că pe termen scurt prețurile imobilelor vor continua tendința actuală de creștere, însă pot exista anumite presiuni din perspectiva ofertei.” – a punctat șeful Serviciului Monitorizare Riscuri Sistemice – Direcția Stabilitate Financiară din cadrul Băncii Naționale a României.

Despre diferențele la nivel regional a vorbit și Dorel NIȚĂ, Head of Data&Research Imobiliare.ro. „Deși tendințele generale arată un anumit trend, există foarte multă fragmentare în piața imobiliară. Surprinzător este că cele mai mari creșteri de preț pe metrul pătrat sunt în orașele mai mici din sudul țării. (…) Ne aflăm, în momentul de față, pe un val de creștere economică, care se reflectă clar în prețurile proprietăților rezidențiale. Pentru 2018, estimările indică o creștere moderată a prețurilor pe piața imobiliară. Cel mai important motor al pieței imobiliare îl reprezintă cererea și, în acest moment, cererea este extrem de puternică. Practic, în ultimii doi ani, cererea a crescut ținând cont de faptul că și veniturile au avut o tendință de creștere, iar dobânda s-a situat la un minim istoric. Acest lucru nu a făcut decât să impulsioneze cererea de locuințe.” – a punctat  Dorel NIȚĂ.

Trendul ascendent pe care merge în acest moment piața imobiliară este rezultatul a multor ani de muncă din partea dezvoltatorilor – susține Bogdan Cosmin IVAN, Secretar General Asociația Dezvoltatorilor Imobiliari din România – URBANIS, iar perspectivele sunt în continuare pozitive. „Nu cred că în următoarea perioadă vom asista la o criză în acest domeniu. Fenomenul de urbanizare se va accentua în toată România. Iar acest lucru vine ca urmare a creșterii nivelului de trai.” Pe viitor, este nevoie însă ca statul să pună la punct politici publice, menite să facă și mai facilă achiziția unei locuințe – este de părere Bogdan Cosmin IVAN. „Trebuie regândit un program pentru tineri, în contextul în care România este țara cu cel mai pronunțat fenomen migraționist din Uniunea Europeană. Avem nevoie să aducem cei 3,4 milioane de români înapoi în țară. Unul din modurile prin care putem să facem acest lucru este să le oferim o casă în țară. (…) Am reușit să punem în discuție și este în dezbatere în Comisia de Buget-Finnațe din Camera Deputaților o propunere privind introducerea de TVA de 5% la toate locuințele noi. Acest lucru va ajuta foarte mult piața în perioada următoare pentru că există un blocaj în cazul celei de-a doua locuințe.” – a explicat Bogdan Cosmin IVAN.

Alin CARAMAN, Organizator Salonul Imobiliar București, a vorbit la rândul lui despre noutățile pe care le aduce a patra ediție a Salonului, devenit cel mai mare eveniment de profil din țară, în contextul realităților de pe piața imobiliară. „Pariul de la prima ediție este de a promova și apartamente în blocuri vechi. Sunt 35 de agenții care prezintă strict apartamente în blocuri vechi. Iar motivul este ca vizitatorii să poată să compare aceste oferte cu cele din cartierele rezidențiale.

Foarte mulți oameni exclud, fără să cunoască, această variantă de a cumpăra în rezidențiale nou construite, dar odată ce pășesc în cadrul Salonului Imobiliar au oportunitatea să vadă exact despre ce este vorba.” – a explicat Alin CARAMAN.

Cristian ERBAȘU, Dezvoltator Arbo Residence, a vorbit despre oportunitățile, dar și piedicile cu care se confruntă sectorul construcțiilor. „Mulți constructori au găsit această zonă a imobiliarelor ca fiind ultima soluție a ultimilor ani, de când a început criza. Imobiliarele i-au băgat în faliment, dar tot imobiliarele îi ajută pe unii dintre ei să renască. Așteptăm în continuare să apară și marile proiecte, cele pe fonduri europene, promise de ani de zile.” – a declarat  Cristian ERBAȘU. El a vorbit și despre criza extremă a forței de muncă din domeniu, dar și despre veșnica birocrație, care pune bețe în roate antreprenorilor români.

„În ceea ce privește eliberarea autorizațiilor de construcție, încercăm să creăm o formulă mult mai coerentă, dar, din păcate, foarte puține primării au aplicat biroul unic, iar acolo unde există nu este perfect funcțional. S-a ajuns la o suprareglementare, care în cele din urmă va crea blocaje și costuri suplimentare. (…) Știu că autoritățile vin în întâmpinarea celor din privat, însă nu întotdeauna pot să răspundă corect și destul de repede cerințelor operatorilor din zona privată.” – a mai arătat  Cristian ERBAȘU.

În replică, Sorin GABREA, Consilier al Primarului General, a dat asigurări că autoritățile lucrează la simplificarea procedurilor în ceea ce privește eliberarea autorizațiilor. „Suntem în discuții preliminare pentru transferul certificatelor și autorizațiilor de construire în întregime la sectoare. Încercăm să construim o ierarhie pe principiul apropierii celui care trebuie să acționeze față de client.” – a explicat  Sorin GABREA. El a anunțat totodată că Municipalitatea are în vedere o serie de măsuri menite să ducă la o mai bună conexiune a Bucureștiului cu zona metropolitană. „Terenul liber între București și localitățile din prima linie s-a ocupat cu case, dar acest lucru s-a petrecut pe baza serviciilor asigurate de București. Este ceea ce se numește fenomenul de „creștere fără dezvoltare”. Niciuna dintre localitățile din perimetru nu are o autonomie reală de funcționare. (…) Nu este vorba numai despre transportul public, ci de tot ce înseamnă infrastructură publică, inclusiv utilități. Este anormal ca apele menajere din Buftea sau din Mogoșoaia să treacă prin București.” – a arătat Sorin GABREA.

Dezbaterea “Piața imobiliară. Tendințe și Obiective pentru 2018” a fost organizată de Intact Media Group și a fost susținută de
Salonul Imobiliar București și de Arbo Residence.

Intact Professional Debates le mulțumește tuturor partenerilor și participanților care au contribuit la succesul acestui eveniment!

Tranziție Inteligentă către un Sector Energetic Digitalizat și Sustenabil

01/03/2018

Vizual forum Energie_7 martie

INTACT MEDIA GROUP organizează forumul “Tranziție Inteligentă către un Sector Energetic Digitalizat și Sustenabil”, care va avea loc miercuri, 7 martie 2018, începând cu ora 10:00, la Palatul Parlamentului.

Sectorul energetic joacă un rol crucial în dezvoltarea României, însă are nevoie de ajustări, astfel încât să devină sustenabil economic. Cele cinci obiective strategice fundamentale sunt securitatea energetică; pieţe competitive; energia curată; modernizarea sistemului de guvernanţă energetică; reducerea sărăciei energetice şi protecţia consumatorului vulnerabil. Așa cum susțin jucătorii din piața energiei, sectorul energetic are nevoie să fie reinventat, digitalizat, ajustat la schimbările fundamentale şi la dezvoltarea rapidă. Aceștia atrag atenția că, în prezent, piața energiei este afectată de schema de sprijin privind energia din surse regenerabile, unele tranzacții realizându-se între aceiași operatori. Normal este ca investitorii din sectorul regenerabilelor să primească ce li s-a promis initial prin schema de sprijin. Statul român trebuie să accelereze dezvoltarea interconectorilor transfrontalieri, atât în domeniul gazelor naturale, cât şi în cel al energiei electrice. Cooperarea, ca principiu al politicilor europene din domeniul energetic, este principalul mijloc pentru depăşirea blocajelor.

Forumul, care va fi moderat  de Alessandra STOICESCU, Director Executiv Intact Media Group, va aduce pe masa dezbaterii cele mai importante aspecte privind sectorul energetic și va reuni reprezentanţii autorităților cu cei ai furnizorilor de energie, ai asociaţiilor din domeniu și ai mediului de afaceri.

Contact:

Oana DUMITRU, PR & Events Manager, oana.dumitru@intactmediagroup.ro, 0749 029 671

Înscrierea este gratuită în limita locurilor disponibile.

 

Piața imobiliară. Tendințe și Obiective pentru 2018

22/02/2018

Piața imobiliară. Tendințe și Obiective pentru 2018

INTACT MEDIA GROUP organizează forumul “Piața imobiliară. Tendințe și Obiective pentru 2018” în cadrul “Salonului Imobiliar București”. Evenimentul va avea loc vineri, 2 martie 2018, ora 12:00, la Palatul Parlamentului.

Preţurile de pe piaţa rezidenţială şi-au menţinut trendul ascendent şi în ultimele trei luni ale anului trecut, cu un avans trimestrial de 0,3%, în timp ce raportat la perioada similară din 2016 creşterea a fost de 6,6%, potrivit Eurobank Property Services – Indicele Proprietăţilor Rezidenţiale. Astfel, creşterile trimestriale recente, coroborate cu evoluţia pozitivă din ultimii cinci ani, cu o medie anuală de 2,5%, susţin tendinţa de revenire a pieţei româneşti.

Dacă în 2017 prețul apartamentelor a crescut cu peste 10 procente, în 2018 se anunță noi scumpiri, însă nu la fel de mari – specialiștii estimează o creștere de 8%. Este de aşteptat ca majorarea dobânzilor bancare şi creşterea monedei europene să descurajeze potențialii cumpărători. Pentru că există cerere, se construieşte mult, nu doar în Bucureşti, ci şi în restul ţării, însă specialiştii vorbesc despre preţuri mai mari. Cele mai mari creşteri de preţ au fost în Cluj Napoca, dar și în alte orașe, precum Timişoara, Constanța, Iaşi sau Braşov.

Ajuns la a treia ediție, forumul moderat de Alessandra STOICESCU, Director Executiv INTACT Media Group, va aduce pe masa dezbaterii aspecte esențiale privind piața imobiliară din România și va reuni reprezentanţi ai autorităţilor și ai mediului de afaceri din domeniu.

Contact:

Oana DUMITRU, PR & Events Manager, oana.dumitru@intactmediagroup.ro, 0749 029 671

Înscrierea este gratuită în limita locurilor disponibile.

 

Criza forței de muncă – Impactul asupra marilor proiecte de infrastructură

29/11/2017

România se confruntă cu o criză acută a forței de muncă. Aproape toate domeniile sunt afectate, dar cel mai mult – sectorul construcțiilor. Efectele se simt deja, dar ele vor deveni și mai greu de ignorat începând de anul viitor, când mai multe mari proiecte de infrastructură vor intra în derulare. Iar atunci, nu va avea cine să le execute – este avertismentul clar al reprezentanților mediului de afaceri, care au participat la Forumul „Criza forței de muncă. Impactul asupra marilor proiecte de infrastructură”, organizat de INTACT MEDIA GROUP și moderat de Alessandra STOICESCU.

De cealaltă parte, reprezentanții autorităților spun că încearcă să ia măsuri, pentru a  stimula ocuparea forței de muncă. Lia-Olguța VASILESCU, Ministrul Muncii și Justiției Sociale, a prezentat situația generală, la nivelul întregii țări, în ceea ce privește deficitul forței de muncă. Ea a arătat că, anul trecut, România s-a confruntat cu cel mai mare flux de români care au plecat în afara granițelor. Ministrul Muncii și Justiției Sociale a explicat faptul că una dintre consecințele acestui fenomen a fost deficitul foarte mare înregistrat pe piața forței de muncă: „Numărul locurilor de muncă vacante în perioada ianuarie – septembrie 2017 a fost de peste 362.000, cu 9 procente mai mare decât în aceeași perioadă din 2016. Din totalul posturilor vacante, aproape 75.000 au fost declarate repetat de angajator, deci nu s-au ocupat.”

Cel mai mare deficit al forței de muncă se înregistrează în domeniul construcțiilor, IT-ului, agriculturii și medicinei. „În construcții și agricultură este cea mai mare problemă, deși cei mai mulți plecați din țară în domeniile acestea lucrează. Această pierdere se va simți mai mult de anul viitor, când va intra în funcțiune un program prin care se vor construi în mediul rural școli, grădinițe, sisteme de canalizare și de apă potabilă. Peste 30 de miliarde de lei trebuie investiți.” – a explicat Ministrul Muncii.

Autoritățile au în vedere mai multe măsuri pentru stimularea ocupării forței de muncă. Sunt organizate cursuri de formare profesională, se oferă consiliere sau prime de încadrare. De asemenea, și angajatorii sunt stimulați să facă angajări, în special din rândul persoanelor defavorizate sau al tinerilor absolvenți. Ministrul Muncii și-a exprimat regretul că foarte puține dintre aceste programe sunt totuși accesate de mediul de afaceri.

„Avem o jumătate de miliard de euro din fonduri europene pe care trebuie să-i folosească angajatorii pentru ucenici și stagiari. (…) Sunt doar 169 de persoane angajate ca ucenici și 60 ca stagiari, ceea ce nu acoperă suma de jumătate de miliard de euro pusă la dispoziție. Nu înțeleg de ce mediul de afaceri nu accesează acești bani.” – a punctat Lia-Olguța VASILESCU.

Cristian ERBAȘU, Președintele Federației Patronatelor Societăților din Construcții, a explicat de ce nu reacționează mediul de afaceri la programele guvernamentale de stimulare a ocupării forței de muncă. „Există într-adevăr o reticență a mediului de afaceri în a accesa programe de fonduri europene pentru că foarte mulți au avut de suferit în trecut, sunt multe procese. Din cauza unor hârtii, de exemplu, care le-au lipsit, trebuie să dea banii înapoi. Au apelat la consultanță, a fost plătită, dar aceasta nu a răspuns cu nimic, când au fost corecții, uneori și de 100%. Aceste întâmplări din trecut justifică reținerea mediului de afaceri. (…) Sunt sigur că, odată cu derularea acestor investiții mari de infrastructură, aceste proiecte – ”Prima chirie”, fonduri pentru ucenici etc. – vor deveni din ce în ce mai utilizate.” – a precizat  Cristian ERBAȘU.

Alessandra STOICESCU, Director Executiv Intact Media Group, a subliniat că este nevoie de un flux continuu al informației între reprezentanții mediului de afaceri și autorități. „Mai ales în construcții, unde vorbim de joburi sezoniere, în construcții nu-ți poți permite angajați 365 de zile pe an, e bine să ai un bazin, din care să poți angaja când ai nevoie, dar acest bazin este din ce în ce mai restrâns. A plecat forța de muncă. Întrebarea este cum o aducem înapoi, ce îi oferim? De unde putem aduce muncitori?” – a punctat  Alessandra STOICESCU, moderatorul Forumului.

Ciprian Lucian ROȘCA, Secretar de Stat în Ministerul Dezvoltării Regionale, Administrației Publice și Fondurilor Europene, a prezentat câteva soluții prin care sectorul construcțiilor poate fi sprijinit. El s-a referit la Legea 50/1991 privind executarea lucrărilor în construcții: „Legea 50 a fost modificată de 6 ori. Această dinamică de modificare a legislației nu reprezintă o soluție optimă. La aceasta se adaugă birocratizarea excesivă și procedurile ineficiente. La Ministerul Dezvoltării lucrăm la un proiect pentru reformarea legislației, care urmărește simplificarea procedurilor de autorizare, profesionalizarea funcționarilor publici și creșterea calității în construcții.”

O altă problemă identificată drept cauză a deficitului de forță de muncă vizează necorelarea ofertei educaționale cu cererea de pe piață. Autoritățile intenționează ca, de anul viitor, să caute soluții pentru a rezolva acest aspect. Cristian ERBAȘU, Președintele Federației Patronatelor Societăților din Construcții, a arătat că în România există două paradoxuri: „Pe de-o avem o țară în dezvoltare, care are proiecte în derulare, dar care nu are companie de stat în construcții. Și doi – o țară în care este nevoie de foarte mulți oameni în construcții, facultățile au locuri, dar nu au studenți, iar cei care sunt nu reușesc să termine aceste facultăți.”

Criza forței de muncă este doar un efect – consideră, la rândul său, Ovidiu ILIESCU, Director General al Casei Sociale a Constructorilor: „Deficitul de forță de muncă afectează toată structura – atât pe salariați, cât și societățile de construcții și pe beneficiari.” O soluție viabilă este Casa Socială a Constructorilor. „CSC își dorește să protejeze constructorii. Este ca o ”roată de rezervă” pentru perioada noiembrie – martie.” a mai arătat Directorul General al Casei Sociale a Constructorilor.

Laurențiu PLOSCEANU, Preşedintele Asociaţiei Române a Antreprenorilor de Construcţii (ARACO) a atras atenția că lipsa unei autorități guvernamentale se resimte acut în sectorul construcțiilor: „Ministerul s-a transformat, a ajuns parte insignifiantă în alt minister. Sunt necorelări legislative majore. Nu înțelegem cum ANOFM face brokeraj pentru Israel, ducând acolo muncitori. Dacă vom crește salariile în construcții, vom avea forță de muncă.”

Corneliu PASCU, Președinte Iridex Group, a explicat faptul că deficitul forței de muncă a fost generat de lipsa investițiilor, de nivelul scăzut al salariilor, apoi de inconsecvența în accesarea fondurilor europene, respectiv pregătirea proiectului.

„Avem forța de muncă plecată din România și avem și o forță de muncă sezonieră, care pleacă primăvara și vine toamna. Aceștia pleacă din cauza câștigului. Dacă, odată cu demararea proiectelor de infrastructură mare, s-ar impune și limite minime de salarizare, ar asigura realizarea acestor proiecte. Lipsa forței de muncă duce la întârzieri care sunt mai păguboase decât plata unor salarii mai mari.” – a declarat Corneliu PASCU.

Dumitru COARNĂ, Președinte Federația Sindicatelor Polițiștilor și Personalului Contractual din România, a identificat la rândul său două cauze profunde ale crizei de muncă – depopularea și migrarea forței de muncă: „Nivelul scăzut al salarizării a dus la aceste două mari cauze, care au generat criza forței de muncă. Un muncitor calificat nu e plătit la valoarea muncii lui.”

O parte dintre măsurile avute în vedere de Guvern pentru stimularea ocupării forței de muncă ar putea avea efecte negative – avertizează Eugen TEODOROVICI, Preşedintele Comisiei pentru buget, finanţe, activitate bancară şi piaţă de capital din Senat. „Prima de relocare – de exemplu – va duce la depopularea a zone întregi din România. În mod normal, Guvernul ar trebui să susțină crearea de locuri de muncă în acele zone. La nivelul acelor județe sărace, s-ar putea implementa, pentru o perioadă de 10 ani – să zicem – impozit pe profit zero, o taxare a muncii foarte scăzută, și așa ar atrage investițiile. (…) Eu, ca Guvern, trebuie să creez condiții ca românii care nu au plecat în străinătate să rămână, cei care au plecat să vrea să se întoarcă și, în plus, dacă vor să vină și din alte țări, să poată să vină. Asta trebuie să facă Guvernul – sa creeze condiții ca oricine din lumea asta să vrea să vină să trăiască în România.” – a mai arătat Eugen TEODOROVICI.

Deficitul de muncitori calificaţi în construcţii, estimat de patronate la aproximativ 200.000 de angajaţi, a dus la o creştere a costurilor de construcţie cu 10-15% în ultimii doi ani. Guvernul este acum nevoit să ia măsuri urgente și concrete, astfel încât, dacă măcar o parte din proiectele de lucrări publice anunțate pentru anul viitor vor fi demarate, să poată acoperi necesarul de aproape 600.000 de oameni, preconizat în domeniul construcțiilor.

Dezbaterea „CRIZA FORȚEI DE MUNCĂ. IMPACTUL ASUPRA MARILOR PROIECTE DE INFRASTRUCTURĂ” a fost organizată de Intact Media Group și a fost susținută de
Remarul 16 Februarie, Casa Socială a Constructorilor și Federația Patronatelor Societăților din Construcții.

Gestionarea Deșeurilor Municipale

22/11/2017

Autoritățile fac pași importanți în privința gestionării deșeurilor, astfel încât România să nu mai fie codașa Europei la acest capitol. La o rată de colectare selectivă de doar 5% în acest moment, este greu de crezut că țara noastră va reuși să atingă, până în 2020, ținta de 50%. O colaborare strânsă între Parlament, Executiv, autorități locale, mediul de afaceri și – cel mai important – populație ne poate aduce însă la un nivel cât mai apropiat de cel impus de Uniunea Europeană. Acestea sunt câteva dintre concluziile Forumului „Gestionarea Deșeurilor Municipale”, organizat de Intact Media Group.

În deschiderea dezbaterii, Alessandra STOICESCU, Director Executiv Intact Media Group, a atras atenția asupra situației grave în care se află în acest moment România: „Suntem tot la un nivel de 5% la capitolul colectare selectivă. Ar trebui ca, până în 2020, să ajungem la un nivel de 50%, dar este foarte greu de crezut că vom ajunge. Legislația este cea care a făcut ca niciunul dintre SMID-uri (Sistem de Management Integrat al Deșeurilor) să nu fie funcțional. Realitatea o vedem în fiecare zi, pe străzi, în jurul nostru. Întrebarea este ce facem să ieșim din această stare de lâncezeală?”.

Grațiela GAVRILESCU, Viceprim-ministru și Ministrul Mediului, prezentă la dezbatere, a anunțat că țara noastră se apropie de finalizarea Planului Național de Gestionare a Deșeurilor, care va fi aprobat de Guvern la sfârșitul lunii noiembrie. „Dăm astfel dovadă de seriozitate ca membru al Uniunii Europene, dovedind că România știe ce are de făcut, iar Guvernul îndeplinește, pas cu pas, programul de guvernare asumat. (…) În paralel cu Planul Național de Gestionare a Deșeurilor, trebuie să găsim și să aprobăm acele modificări de legislație și instrumente economice, astfel încât acest plan să fie respectat.

Trebuie să înțelegem că această colectare selectivă este esențială. Încercăm ca aceste instrumente să fie cât mai bine legiferate, astfel încât să știm care este câștigul fiecărui cetățean pe termen lung” – a arătat Grațiela GAVRILESCU.

Ministrul Mediului a subliniat că legislația nu îi va mai ierta pe cei care nu respectă normele. „În ceea ce privește depozitele neconforme, pe care România trebuia să le închidă, situația, în momentul de față este următoarea: dintre cele 68 de depozite municipale și industriale, pentru care România a fost trimisă la CEDO, am reușit să închidem 11 depozite municipale și un depozit de deșeuri periculoase, urmând ca, până la sfârșitul anului, să fie închise încă trei depozite municipale. Cei asupra cărora statul se va îndrepta pentru a recupera penalitățile, în cazul în care depozitele nu vor fi închise, vor fi proprietarii acestor depozite.” – a menționat  Grațiela GAVRILESCU.

Eforturi pentru rezolvarea problemei deșeurilor se fac și la nivelul autorităților locale. Gabriela FIREA, Primarul General al Municipiului București, a anunțat că la nivelul Capitalei vor fi amenajate mai multe incineratoare de mari dimensiuni, pentru gestionarea deșeurilor municipale. „La nivelul Primăriei Generale am găsit dorința de a se realiza un incinerator de mari dimensiuni, unic pentru Capitală și zona limitrofă, care ar fi putut să obțină și fonduri europene. Am discutat, am analizat, ne-am întâlnit cu mai multi specialiști în domeniu, inclusiv străini. Am informat-o și pe doamna Viceprim-ministru și decizia noastră, la nivelul PMB, având în vedere urgentarea procesului de sortare și colectare, este aceea de a merge pe varianta mai multor astfel de centre, nu doar a unui singur incinerator, care oricum ar fi produs pentru populație un anumit disconfort; nu în sensul emanării unor substanțe, care au un miros neplăcut, ci în sensul în care populația consideră că nu e atât de bine să ai locuința în proximitatea unui astfel de incinerator.” – a arătat Gabriela FIREA.

Primarul General al Municipiului București a mai menționat că astfel de incineratoare există și în alte state membre UE, fără să implice riscuri pentru populație, dar că tendința este de a se realiza mai multe astfel de centre, acoperind implicit o suprafață mai întinsă. „Având în vedere și specificitatea Bucureștiului, cred că ideal ar fi să avem mai multe astfel de stații, și de sortare, și de cogenerare, pentru a acoperi măcar jumătate, dacă nu toate sectoarele Capitalei. Acest fapt este agreat, chiar încurajat, și de către primarii de sector, care își doresc să se implice, să investească prin bugetele locale pe care le au la dispoziție. Bineînțeles, și cu sprijinul PMB, dacă va fi nevoie.” – a precizat Gabriela FIREA.

Primăria Capitalei susține și încurajează orice demers, menit să reducă poluarea la nivelul Bucureștiului, a mai arătat Primarul General: „În ceea ce privește emisiile de biogaz – pentru că sunt cetățeni în București și Ilfov care reclamă că sunt deranjați de miros – noi putem să venim cu soluții să cumpărăm întreaga cantitate de energie produsă, necesară atât pentru CET-uri, cât și pentru iluminatul public, dacă acest gaz se va arde. Susținem investițiile în aceste centre de cogenerare însoțite de stații de sortare, astfel încât la gropile de gunoi să ajungă o cantitate cât mai redusă – fracția umedă, iar deșeurile să se transforme în produs valoros, în energie. Este foarte important să susținem operatorii privați, îi încurajăm și încercăm să le creăm un mediu de afaceri propice. Ar fi bine dacă în perioada următoare se va investi în aceste centre de cogenerare și stații de sortare.”

Despre necesitatea introducerii unor sancțiuni mai ferme în domeniu a vorbit și Robert NEGOIȚĂ, Președinte Asociația Municipiilor din România și Primar al Sectorului 3. „Haideți să facem legislația mai drastică pe zona de transport de deșeuri și gunoi și pe partea de depozitare. Am îngropat orașele în gunoaie pentru că legislația în domeniu este mult prea blândă. Nu putem să-i prindem, iar când îi prindem, amenzile sunt atât de mici, că pentru ei se justifică financiar. Dacă ne dorim să fim o țară curată, trebuie să avem legi cât se poate de aspre pe această zonă. Haideți să operăm acele modificări legislative care să ne ajute în activitate.” – a subliniat Robert NEGOIȚĂ.

Primarii de sectoare au arătat necesitatea unei legislații bine gândite, care să-i ajute să pună în practică măsurile pentru reducerea poluării. Daniel TUDORACHE, Primarul Sectorului 1, a declarat: „Noi ne dorim să facem o centrală de cogenerare, dar trebuie să ne lăsați și pe noi să fim proprietarii gunoiului, să putem construi acea centrală. Ar fi bine să fie câte una în fiecare sector, ideal în afara Bucureștiului, la o distanță rezonabilă de zonele locuite.” Edilul de la Sectorul 1 a vorbit despre măsurile luate până în acest moment: „Am început cu firma noastră de salubritate să colectăm selectiv. Este mai greu la început și pentru că noi, Primăria Sectorului 1, plătim acel gunoi, nu locuitorii, și e greu să îi facem să conștientizeze. Ei consideră că este obligația autorităților. Dacă nu vor să selecteze acel gunoi, o să ajungem să nu-l mai ridicăm. Este singura modalitate prin care îi putem face să conșteintizeze să este normal ca gunoiul să fie selectat înainte de a fi ridicat.”

Și Gabriel MUTU, Primarul Sectorului 6, a vorbit despre piedicile cu care se confruntă, în încercarea de a scăpa sectorul de gunoaie.

„La nivelul sectorului 6, noi am demarat deja o procedură prin care oferim gratuitate asociațiilor de proprietari și proprietarilor care fac colectare selectivă. De asemenea, am aprobat o hotărâre de consiliu local, prin care am stabilit cote minime de plată pentru agenții economici. Aici avem însă o mare problemă: aceștia își subdimensionează contractele de salubrizare, iar cantitățile de deșeuri rezultate sunt depozitate în saci, în intersecții. Și bineînțeles, colectarea acestor deșeuri este susținută financiar de Consiliul Local, ceea ce nu e normal. (…) La nivelul sectorului 6 au început să dispară acele puncte ilegale de depozitare a deșeurilor și societățile neautorizate de primărie, care făceau colectarea.”

Iulian IANCU, Președintele Comisiei pentru industrii şi servicii din Camera Deputaţilor, a prezentat situația dramatică în care a ajuns România la capitolul deșeuri. „Trebuie să fim realiști: România este săracă și extrem de ineficientă. România este în continuare pe contrasens în acest domeniu. România este ”pilotată” în acest război economic la nivelul Uniunii Europene. Avem niște condiționalități de la nivelul Uniunii Europene, iar țintele noastre și situația noastră de azi sunt la ani-lumină față de atingerea acestor obiective în 2020” – a punctat Iulian IANCU. Președintele Comisiei pentru industrii şi servicii din Camera Deputaţilor a explicat cât de necesar este ca cetățenii să cunoască această situație pentru a conștientiza pericolul, dar și beneficiile pe care le-ar putea avea dacă ar colecta selectiv. „Ne trebuie acel tip de program în care factorul social, cetățeanul, să se recunoacă parte a acestui program uriaș de valorificare a unei materii prime esențiale pentru ceea ce vrem să fie economia circulară. Acest program trebuie să fie foarte clar. Uniunea Europeană se uită în primul rând la costul cu materia primă energetică. Noi plătim facturi la energie electrică și gaze mai mari decât Germania, care se bazează pe energie regenerabilă.” – a mai arătat Iulian IANCU, Președintele Comisiei pentru industrii şi servicii din Camera Deputaţilor.

Conștientizarea cetățenilor este esențială, a punctat și Daniel ZAMFIR, Președintele Comisiei economice, industrii şi servicii din Senatul României.

„Cea mai importantă măsură este cea coercitivă. Fără ea, nu vom avea vreodată vreo șansă să atingem țintele dacă oamenii nu vor fi obligați să plătească pentru cât aruncă. Vă dau o cifră care pe mine mă sperie: în România, azi, mai avem capacitate de depozitarede 14 milioane de tone. La cât producem noi acum, în mai puțin de 3 ani, nu vom mai avea unde să depozităm gunoiul. (…) O măsură concretă, pe care ne-a recomandat-o Uniunea Europeană, era taxa la groapă. În Senat s-a aprobat un amendament care suspendă eliminarea taxei la groapă, deci aceasta revine.” – a explicat  Daniel ZAMFIR.

Grațiela GAVRILESCU, Viceprim-ministru și Ministrul Mediului, a subliniat că informarea cetățenilor reprezintă un aspect foarte important, pe care autoritățile îl au în vedere: „Din ianuarie, vom lansa, în parteneriat cu Ministerul Educației, o campanie de informare a populației, astfel încât infornația să ajungă în casa fiecărui cetățean și, în felul acesta, de jos în sus, să pornim această campanie.”

Un alt aspect dezbătut în cadrul Forumului „Gestionarea Deșeurilor Municipale” a vizat dificultățile cu care se confruntă mediul de afaceri privat din acest domeniu. Din păcate, în acest moment, toate cele trei gropi de gunoi din preajma Capitalei sunt închise, fiind în proces de reautorizare. Reprezentanții firmelor din domeniu reclamă piedicile de natură legislativă de care se lovesc.

„Iridex Group, la depozitul din Chiajna, practică cele mai bune măsuri și practici din Europa și are cele mai bune echipamente în eliminarea eventualelor mirosuri. Aceste instalații de cogenerare trebuie amplasate în zone în care să poată fi folosită energia rezultată, deci în apropierea locuințelor. (…) Autoritățile locale sunt implicate și responsabile în totalitate în aceste sarcini, dar sunt și ele împiedicate de o serie de prevederi. Noi am fost convocați la Ministerul Mediului, am stat de vorbă și am făcut unele propuneri în legătură cu aceste modificări legislative, pentru optimizarea acestor procese. Și, dacă se iau măsuri de corectare și reglementare, cu siguranță în lunile următoare România va face pași importanți în domeniul gestiunii deșeurilor.” – a declarat Corneliu PASCU, Președinte Iridex Group.

Constantin DAMOV, Co-fondator Green Group, a atras la rândul lui atenția asupra stadiului precar în care a ajuns România în ceea ce privește managementul deșeurilor, mai exact a risipei: „Este păcat ca noi, cei din industria de reciclare, să facem reciclate pentru celelalte state și să nu captăm această avere, pe care noi azi o scăpăm printre degete către depozitare. Selectarea deșeurilor costă. Colectarea separată a deșeurilor are un cost de peste 200 de euro pe tonă. Dacă nu vom recunoaște aceste costuri, va trebui să mergem pe această soluție, de adunat la grămadă, de aruncat la groapă fără costuri suplimentare. Investiția trebuie neapărat dusă în direcția principiului plătește cât aruncă. Este primul pas către un smart city.”

Cristian LAZĂR, Director Marketing-Dezvoltare Rom Waste Solutions, a vorbit și el despre problemele cu care se confruntă: „E foarte greu să implementezi plata la volum, la cantitate, când autoritățile oferă gratuitate cetățenilor. Ministerul trebuie să facă un efort comun cu autoritățile locale să implementeze corect principiul plătești cât arunci.”

Un exemplu concret de piedici și limite impuse de legislație vine din localitatea Moinești, județul Bacău, acolo unde, din cauza unor probleme din contract, operatorul de salubritate a decis să rezilieze contractul, lăsând 65 de localități să se sufoce sub tone de gunoi. „Din cele 65 de localități din județ, de la 1 noiembrie, a fost sistată colectarea deșeurilor în 35. Am decretat stare de alertă și colectăm cu forțe proprii. Deja avem 200 de tone depozitate la sediul stației de sortare. Nu știu cum vom proceda mai departe. (…) S-a ajuns la această situație pentru că firma de consultanță, în 2010, a făcut o prognoză greșită. A menționat o cantitate de 0,94 tone pe cap de locuitor, acum cantitatea e mai mică cu 40%. De asemenea, a luat în calcul pentru numărul populației, recensământul din 2002.” – a explicat Valentin VIERU, Primarul localității Moinești, județul Bacău.

Viorel ILIE, Ministrul pentru Relația cu Parlamentul, a explicat și el că singurul mod prin care anumite blocaje pot fi depășite ar fi modificarea cadrului legislativ: „Suntem o țară blocată în licitații. Soluția pe care o văd este ca autoritatea de management să aibă deschidere și să permită celor care au întocmit caietele de sarcini să poată modifica contractele. Ar avea de câștigat ambele părți. Operatorul nu va mai fi nevoit să imobilizeze întreaga gamă de echipamente cerute în caietul de sarcini, pe care nu le mai folosește acum. Iar cetățeanul va avea de câștigat prin faptul că se reduc costurile.”

Carmen MIHĂLCESCU, Vicepreședintele Camerei Deputaţilor, i-a asigurat pe participanții la dezbatere de toată susținerea puterii legislative: „Din punct de vedere al Parlamentului, sunt absolut convinsă că, în colaborare cu Executivul, vom elabora cele mai bune măsuri legislative, care să corespundă realităților din teren, astfel încât populația să beneficieze de ele. (…) Campaniile privind gestionarea deșeurilor trebuie continuate și trebuie duse la nivelul populației.”

Transformarea deşeurilor într-o resursă, până în 2020, este unul dintre obiectivele principale ale Foii de parcurs a UE către o Europă eficientă din punct de vedere energetic. Foaia de parcurs subliniază, de asemenea, necesitatea de a asigura o reciclare de înaltă calitate, eliminarea depozitelor de deşeuri, limitarea recuperării de energie la materialele nereciclabile şi stoparea transporturilor ilegale de deşeuri.

Dezbaterea „GESTIONAREA DEȘEURILOR MUNICIPALE” a fost organizată de Intact Media Group și a fost susținută de Iridex Group, Green Group, Rom Waste Solutions și Asociația Municipiilor din România.

Intact Professional Debates le mulțumește tuturor partenerilor și participanților care au contribuit la succesul acestui eveniment!

Piața Imobiliară – Perspective pentru România în 2018

21/11/2017

Piața imobiliară din România stă pe marginea prăpastiei. Nu sunt motive de îngrijorare pentru moment – spun specialiștii – însă situația trebuie urmărită cu mare atenție. Programul „Prima Casă” se apropie, cel mai probabil, de final. Cel puțin în forma actuală. A ajutat piața imobiliară din România să supraviețuiască crizei din 2008 și să se refacă ulterior, însă acum începe să-și arate limitele. Acestea sunt câteva dintre concluziile Formului „Piața Imobiliară – Perspective pentru România în 2018”, organizat de Intact Media Group în cadrul Salonului Imobiliar București și moderat de Alessandra STOICESCU, Directorul Executiv Intact Media Group. Evenimentul a adus la aceeași masă reprezentanți ai segmentului imobiliar și pe cei ai autorităților, care au vorbit deschis despre problemele cu care se confruntă și despre soluțiile ce pot fi găsite.

Ștefan NANU, Director General, Trezoreria Statului, a vorbit despre importanța Programului „Prima Casă”, apreciat ca fiind programul guvernamental care se bucură de cel mai mare succes. „Programul a început în 2009, într-un context special. La momentul respectiv, a fost gândit să faciliteze accesul la creditele pentru locuințe și, bineînțeles, s-a concentrat pe tineri, acea categorie care putea să asigure mai greu condițiile standard solicitate de Banca Națională a României. De aceea a fost aleasă – și agreată cu BNR – acea condiție specială privind avansul de 5%”. De la implementarea Programului „Prima Casă”, în 2009, până în prezent, s-au acordat credite în valoare de 36 de miliarde de lei. În tot acest timp, programul a trecut prin mai multe transformări, cea mai importantă fiind cea din 2013, atunci când s-a axat pe creditarea în lei.

„Prima Casă” începe însă să-și arate „limitele”, iar pentru viitor se are în vedere renunțarea parțială sau – treptat – completă la acest program. „Ne-am consultat cu băncile, cu consumatorii, cu dezvoltatorii. Strategia arată că statul consideră încă util Programul „Prima Casă”, dar, pe termen mediu și lung, vede necesară preluarea de către piață a acestei creditări, într-un mod gradual. (…) Unul dintre obiective este de a determina băncile să acorde credite mai multe în afara Programului „Prima Casă” și probabil că, în curând, vom veni cu un mecanism de evaluare a băncilor în funcție de câte credite dau în afara programului.” – a mai arătat Ștefan NANU.

La rândul său, Alexandru PETRESCU, Director General, Fondul Național de Garantare a Creditelor pentru Întreprinderi Mici și Mijlocii, a subliniat importanța Programului „Prima Casă”. „Putem spune că și-a atins scopul pentru care a fost gândit. (…) În 2009, doar 4% din tranzacțiile imobiliare aveau ca obiect locuințele noi. Azi putem vorbi de locuințe noi într-un procent de 58% din tranzacții și a crescut și calitatea spațiului locativ.” – a punctat Alexandru PETRESCU.

Participanții la Forum au vorbit despre necesitatea restrângerii Programului. „Programul „Prima Casă” a fost un program bun. În perioada 2009-2010, a ajutat piața imobiliară. Acum e altceva. (…) Opinia mea este că piața are nevoie de „Prima Casă”, dar nu să acopere 90% din credite.” – a susținut  Dorel NIȚĂ, Head of Data&Research, Imobiliare.ro.

Bogdan Cosmin IVAN, Secretar General, Asociația Dezvoltatorilor Imobiliari din România – URBANIS a arătat câteva dintre obstacolele cu care se confruntă dezvoltatorii imobiliari din România, prinși între dorința de a realiza proiecte mari, de calitate, și necesitatea de a se limita la bugetele destul de mici ale românilor. El a subliniat importanța reducerii Taxei pe Valoare Adăugată: „Propunem ca locuințele noi să fie sprijinite cu un TVA de 5% – bineînțeles, plafonat – pentru a-i ajuta pe cei care vor o locuință mai mare. Din păcate, clienții se întorc către locunțele vechi. Acest 5% ar fi foarte important pentru un upgrade imobiliar.”

Daniela TĂNASE, director în Ministerul de Finanțe, a explicat că un TVA zero pentru vânzările de locuințe nu este permis de legislația europeană. „S-a solicitat o derogare, dar din păcate răspunsul a fost negativ – nu se poate aplica o cotă mai mică de 5%”. Daniela TĂNASE a precizat însă că, în acest moment, în Parlament există o inițiativă legislativă care vizează introducerea unei cote de TVA de 5% dincolo de prima locuință nouă cumpărată, cu condiția ca valoarea tranzacției să nu depășească 100.000 de euro.

Alessandra STOICESCU, Director Executiv INTACT Media Group și moderatorul Forumului, a adus în atenție o altă problemă cu care se confruntă dezvoltatorii – obținerea avizelor și a autorizațiilor ISU: „Mulți dezvoltatori reproșează că este aproape imposibil să îndeplinești aceste norme de protecție la incendiu, iar acest lucru duce la blocaje.”

Robert STRUGARIU, lt. col. în cadrul Inspectoratului General pentru Situații de Urgență, a recunoscut că autoritățile au identificat anumite probleme, pe care încearcă să le soluționeze prin proiecte legislative. „IGSU a luat act și a inițiat un proiect de modificare a actului normativ. (…) Dar nu suntem neapărat singurii vinovați de aceste blocaje. Trebuie să avem în vedere și ceilalți factori – cei care participă la proiectarea și la execuția acestor construcții – pentru că nu trebuie să scădem nivelul de siguranță. De exemplu, un aspect de care ne lovim vizează autorizarea parcajelor aferente construcțiilor: dezvoltatorul vinde un apartament în curs de execuție, proiectul se finalizează fără a fi realizate toate măsurile de siguranță, astfel încât asociația de proprietari se trezește peste un timp că trebuie să mai investească mulți bani.” – a mai arătat Robert STRUGARIU.

Bogdan Cosmin IVAN a atras atenția și asupra semnalelor îngrijorătoare care se văd acum pe piața imobiliară: „Din păcate, în acest moment, asistăm la niște turbulențe în domeniul imobiliar – creșterea ROBOR, creșterea cursului Euro – care afectează piața.”

Dorel NIȚĂ, Head of Data&Research, Imobiliare.ro, a tras la rândul lui un semnal de alarmă: „În ultimele luni, am sesizat anumite modificări pe piața imobiliară, care pot crea dificultăți. Probabil au legătură cu modificările macroeconomice – ROBOR, curs de schimb. Cert este că ceva s-a întâmplat la mijlocul anului, care a dat piața imobiliară peste cap. În primul rând, piața imobiliară funcționează pe încredere și, dacă nu există încredere, se prăbușește. Ceea ce sesizăm în ultimele 3 luni este o scădere a încrederii. (…) În mod cert nu ne aflăm într-o bulă, dar trebuie să urmărim cu atenție ce se întâmplă.”

Arh. Sorin CIOMARTAN, Membru în Senatul Uniunii Arhitecților din România, a atras atenția asupra pericolelor ce vin dintr-un ritm prea accelerat de dezvoltare a pieței imobiliare: „Vrem să atenționăm asupra acestui aspect, legat de viteză. Credem că bula imobiliară nu este exclusă. Piața se reglează – se umflă și se dezumflă tocmai pentru că nu reușim să găsim ritmul cel bun.” .

Autoritățile locale conștientizează, la rândul lor, provocările pieței imobiliare și încearcă să vină cu proiecte care să îmbine nevoile oamenilor cu cele ale dezvoltatorilor, dar și cu rigorile legii. „În ultimul an, în Primărie, am văzut multe proiecte pe care le consider precare, iar acest lucru vine probabil din situația financiară, dar și din calitatea actului arhitectural.” – a declarat, în cadrul Forumului, Michaela Tomnița FLORESCU, Viceprimar în Primăria Municipiului București. „Conceptul smart-city înseamnă să poți să oferi o calitate, un confort urban. Masterplanul Capitalei va fi gata în 2018 și va reglementa multe aspecte. (…) E vorba de o sistematizare urbană. Nu se poate ca pe un teren să facem numai locuințe și să nu ne gândim că există și o infrastructură, o rețea sanitară, educațională, culturală.” – a continuat Michaela Tomnița FLORESCU.

Despre evoluția pieței imobiliare din România a vorbit și Alin CARAMAN, Organizator Salonul Imobiliar București. El a apreciat o evoluție a standardelor la care dezvoltatorii se raportează la piață. „Am o mare satisfacție. În doar 3 ani, de când organizez Salonul Imobiliar București, am observat că nivelul a crescut mult. La standuri am văzut mare atenție la detalii, iar acest lucru este extraordinar de știut pentru cei care vor cumpăra apartamente sau case. Am văzut unii expozanți în lacrimi – pentru că nu le ieșeau anumite lucruri – și așa am văzut și sufletul pe care îl puneți în proiectele dumneavoastră.” – a arătat  Alin CARAMAN.

Dezbaterea “Piața imobiliară. Perspective pentru România în 2018” a fost organizată de Intact Media Group și a fost susținută de SALONUL IMOBILIAR BUCUREȘTI.

Intact Professional Debates le mulțumește tuturor partenerilor și participanților care au contribuit la succesul acestui eveniment!

Criza forței de muncă și impactul asupra marilor proiecte de infrastructură

15/11/2017

INTACT MEDIA GROUP organizează Forumul „Criza forței de muncă și impactul asupra marilor proiecte de infrastructură”, care va avea loc luni, 27 noiembrie 2017, ora 10:00, la Palatul Parlamentului.

Dacă anul trecut piaţa construcţiilor a înregistrat o scădere de 2% faţă de anul precedent la circa 43,3 miliarde lei (9,64 mld. euro), în trimestrul I din 2017, pe piaţa de construcţii, rezultatele sunt mixte: piaţa rezidenţială creşte cu 77%, în timp ce lucrările de infrastructură scad cu 22%. Piaţa de apartamente şi de birouri din principalele oraşe creşte, în schimb drumurile şi canalizarea din ţară rămân în urmă. Acest trend de cădere pe infrastructură, unde statul este principalul jucător, afectează companiile româneşti, fabricile şi transportatorii locali, forţa de muncă mai bine plătită şi, în final, comunităţile locale şi zonele cele mai sărace.

Deficitul de muncitori calificaţi în construcţii, estimat de patronate la circa 200.000 de angajaţi, a condus la o creştere a costurilor de construcţie cu 10-15% în ultimii doi ani. Numărul mediu de salariaţi din sectorul construcţiilor, estimat pentru anul trecut, se ridică la 377.700 de persoane, iar necesarul de muncitori va creşte la 600.000 de persoane dacă lucrările publice anunţate de Guvernul României vor fi demarate, chiar şi parţial, în anii următori.

Conform clasamentului general „EU Transport Scoreboard” realizat de Comisia Europeană în septembrie 2016, la capitolul „calitatea drumurilor”, România este codașă, cu un punctaj de 2,75 față de media UE de 4,88. România este pe locul 28, ultimul din UE. De asemenea, potrivit Indexului Competitivității Globale publicat de Forumul Economic Mondial, România înregistrează unul dintre cele mai scăzute scoruri din Uniunea Europeană în ceea ce privește calitatea infrastructurii, de 3,61, în vreme ce media țărilor UE 15 este de 5,65, iar media statelor din ECE este de 4,02.

În acest context, forumul moderat de Alessandra STOICESCU, Director Executiv INTACT Media Group, va aduce pe masa dezbaterii aspecte esențiale privind piața construcțiilor din România și forța de muncă din acest sector și va reuni reprezentanţi ai autorităților, ai mediului de afaceri din zona serviciilor de construcții și transporturi, asociații și patronate din domeniu, presă.

Printre temele evenimentului se numără: stadiul marilor proiecte de intrastructură şi dezvoltarea de noi proiecte de interes național; criza forței de muncă din domeniul construcțiilor – situația din statele Uniunii Europene și din România; infrastructura – un indicator important la nivel macroeconomic; cum poate fi îmbunătățită legislaţia din domeniul construcțiilor și transporturilor?; plata defalcată a TVA – care este impactul asupra mediului de afaceri în general și asupra pieței construcțiilor în particular?; care este necesarul de finanțare din fonduri europene a investițiilor în infrastructură pentru România?.

Dintre speakerii evenimentului:

  • Ion – Marcel CIOLACU, Viceprim-ministru

  • Lia-Olguța VASILESCU, Ministrul Muncii și Justiției Sociale

  • Ciprian Lucian ROȘCA, Secretar de Stat, Ministerul Dezvoltării Regionale, Administrației Publice și Fondurilor Europene

  • Mircea Florin BIBAN, Secretar de Stat, Ministerul Transporturilor

  • Cristian ERBAȘU, Președinte, Federația Patronatelor Societăților din Construcții

  • Ovidiu ILIESCU, Director General, Casa Socială a Constructorilor

Contact:

Oana DUMITRU, oana.dumitru@intactmediagroup.ro, 0749 029 671

Înscrierea este gratuită în limita locurilor disponibile.

Parteneri

Parteneri media

Gestionarea deșeurilor municipale

10/11/2017

Gestionarea deseurilor municipale

INTACT MEDIA GROUP organizează forumul „GESTIONAREA DEȘEURILOR MUNICIPALE”, care va avea loc luni, 20 noiembrie 2017, începând cu ora 10:00, la Palatul Parlamentului.

România este unul dintre cele mai neperformante state membre UE în ceea ce privește gestionarea deșeurilor municipale solide. În 2015, aceasta a înregistrat cea mai mare rată de depozitare a deșeurilor din UE, mai exact 72%, cu mult peste media UE de 25,6%. La sfârșitul lunii aprilie 2017, Ministerul Mediului a publicat prima versiune a Planului Național de Gestionare a Deșeurilor (PNGD), respectiv a Planului Național de Prevenire a Generării Deșeurilor (PNPGD), după ce Comisia Europeană anunțase că trimite România în fața Curții de Justiție a UE. Potrivit forului european, autoritățile române ar fi trebuit să revizuiască și să actualizeze planul național de gestionare a deșeurilor și programul de prevenire a generării de deșeuri, cel târziu în 2013. Principalele propuneri de revizuire a cadrului legislativ includ pregătirea pentru reutilizare și reciclarea a 65% din masa deșeurilor municipale până în 2030, cu o țintă intermediară de 60%, în anul 2025.

Conform Agenției Europene de Mediu, majoritatea deşeurilor municipale din UE se mai trimit încă la depozite de deşeuri (45%). Totuşi, tot mai multe deşeuri municipale sunt reciclate sau compostate (37%) sau incinerate cu recuperare de energie (18%).

În acest context, forumul moderat de Alessandra STOICESCU, Director Executiv INTACT Media Group, va aduce pe masa dezbaterii aspecte esențiale privind gestionarea deșeurilor municipale și va reuni reprezentanți ai autorităților, ai mediului de afaceri din zona serviciilor de salubritate, reciclare, colectare, companii preocupate de protecția mediului, presă.

Printre temele evenimentului se numără: gestionarea deșeurilor municipale – stadiul implementării Planului Național de Gestiune a Deșeurilor; care sunt perspectivele pentru punerea în funcțiune a Sistemelor de Management Integrat al Deșeurilor (SMID) finalizate, din care doar 2 sunt active în acest moment; principalele probleme cu care se confruntă administratorii de depozite pentru deșeuri; soluții pentru neclaritățile legislative din domeniu; mare parte dintre depozitele de gunoi din țară și cele trei depozite care deservesc capitala sunt fără autorizație de mediu sau în curs de reautorizare. Cum facem sa nu mai ajungem în această situație iar ANM să notifice autoritățile din timp despre perspectiva rămânerii fără variante de depozitare a deșeurilor?

Dintre speakerii evenimentului:

  • Grațiela GAVRILESCU, Viceprim-ministru, Ministrul Mediului
  • Gabriela FIREA, Primarul General al Municipiului București
  • Iulian IANCU, Președinte, Comisia pentru industrii şi servicii, Camera Deputaţilor
  • Daniel ZAMFIR, Președinte, Comisia economică, industrii şi servicii, Senatul României
  • Corneliu PASCU, Președinte, Iridex Group
  • Constantin DAMOV, Co-Fondator, Green Group
  • Cristian LAZĂR, Director Marketing-Dezvoltare, Rom Waste Solutions

Contact:

Oana DUMITRU, oana.dumitru@intactmediagroup.ro, 0749 029 671

Înscrierea este gratuită în limita locurilor disponibile.

Parteneri

Parteneri media

Piața Imobiliară. Perspective pentru România în 2018.

10/11/2017

 

INTACT MEDIA GROUP organizează forumul “Piața imobiliară. Perspective pentru România în 2018” în cadrul “Salonului Imobiliar București”. Evenimentul va avea loc vineri, 17 noiembrie 2017, ora 11:00, la Palatul Parlamentului.

În al treilea trimestru al anului 2017, indicele prețului pentru proprietățile rezidenţiale din România a înregistrat o creștere de 1,1% comparativ cu trimestrul al doilea din acest an şi a consemnat o majorare de 9,2% faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut, potrivit indicelui imobiliar realizat de Eurobank Property Services. Pe fondul evoluţiei pozitive din ultimii cinci ani, cu o medie anuală de 2,1%, creşterile trimestriale recente susţin tendinţa de revenire a pieţei româneşti. Această prognoză este confirmată și de indicele prețurilor din București, care și-a continuat parcursul ascendent de la an la an, cu o valoare de 7%, respectiv de indicele Bucureşti-periferic, cu 6%, comparativ cu trimestrul al III-lea din 2016.

Pe de altă parte, creşterea preţurilor locuinţelor îi face pe oameni să apeleze la creditare, iar BNR avertizează că majorarea Robor poate aduce un nou val de restanţe. O treime dintre persoanele care s-au împrumutat în ultimul an la bancă pentru a-şi cumpăra o locuinţă au un grad de îndatorare de peste 55%, ceea ce înseamnă că rata lunară reprezintă mai mult de jumătate din câştigul lunar, potrivit Comitetului Naţional privind Supravegherea Macroprudenţială.

În acest context, forumul moderat de Alessandra STOICESCU, Director Executiv INTACT Media Group, va aduce pe masa dezbaterii aspecte esențiale privind piața imobiliară din România și va reuni reprezentanţi ai autorităţilor și ai mediului de afaceri din domeniu.

Printre temele evenimentului se numără: piața imobiliară din România – provocări și perspective pentru anul 2018; care sunt proiectele autoritățolor centrale și locale ce pot influența piața imobiliară?; fiscalitatea pe piața imobiliară – condiții actuale și tendințe pentru 2018; efectele majorării ROBOR asupra gradului de îndatorare a populației, precum și la nivelul sistemului financiar și al economiei; riscul producerii unei noi crize imobiliare: se va sparge „bula imobiliară” în următorii doi ani?; simplificarea procedurilor de obținere a avizărilor și autorizațiilor de securitate la incendiu; continuitatea Programului „Prima Casă”: Strategia Programului pe termen mediu; măsuri pentru stimularea industriei și a pieței de locuințe noi.

Dintre speakerii evenimentului:

  • Ștefan NANU, Director General, Trezoreria Statului
  • Michaela Tomnița FLORESCU, Viceprimar, Primăria Municipiului București
  • Dr. Raed ARAFAT, Secretar de Stat, Ministerul Afacerilor Interne
  • Alin CARAMAN, Organizator Salonul Imobiliar București

Contact:

Oana DUMITRU, oana.dumitru@intactmediagroup.ro, 0749 029 671

Parteneri

Parteneri media

Health Forum – Finanțarea sistemului de sănătate 2018

21/10/2017

Evenimentul Health Forum – Finanțarea sistemului de sănătate 2018, moderat de Alessandra STOICESCU, Directorul Executiv Intact Media Group, s-a bucurat de participarea Comisarului European pentru Sănătate și Siguranță Alimentară Vytenis ANDRIUKAITIS, alături de cei mai importanți jucători și reprezentanți ai autorităților din domeniu.

În cadrul forumului, Comisarul European a explicat că, dincolo de aspectul uman, sănătatea  populației prezintă avantaje tangibile pentru orice țară. ”A nu ne ocupa de sănătate, a ignora factorii de risc înseamnă pierderi de vieți, ceea ce înseamnă pierderi economice. Numărul mare de decese la vârste premature duce la pierderi în economie. Rolul nostru este să prevenim astfel de situații nefericite și trebuie să ne preocupăm de cum putem să-i determinăm pe oameni să-și poarte de grijă.” – a arătat Vytenis ANDRIUKAITIS.

Comisarul european a atras atenția asupra principalilor factori de risc care amenință sănătatea românilor, cum ar fi fumatul, consumul de alcool, viața sedentară și alimentația nesănătoasă. ”Prevenția costă mult mai puțin decât tratamentele ulterioare. (…) Trebuie să exploatăm cât mai mult potențialul marketingului pentru a îndruma populația către produsele sănătoase. De asemenea, trebuie să luptăm pentru prevenirea alcoolismului și a efectelor lui dezastruoase asupra tinerilor. Prevenirea bolii este, pentru mine, cel mai important pas către o stare bună de sănătate.”

Vytenis ANDRIUKAITIS a vorbit și despre reformele în sănătate pe care România trebuie să le îndeplinească, la recomandarea Uniunii Europene. ”România a făcut unele lucruri bune, prin implementarea cardurilor de sănătate. Dar mai este nevoie de îmbunătățirea accesului la sistemul de sănătate.”

Fondurile nerambursabile sunt un instru-ment-cheie pentru aceste reforme. (…) Este important ca Ministerul Sănătății să accentueze programele de screening și de vaccinare. Este esențial ca oamenii să conștientizeze importanța vaccinării și să aibă încredere în ea.”

În ceea ce privește partea financiară,  ANDRIUKAITIS a explicat că aceasta este o problemă cu care se confruntă multe țări din Uniunea Europeană. ”În România, sistemul este subfinanțat, ceea ce înseamnă risc pentru sustenabilitatea pe termen mediu și lung. Bugetul de stat susține o serie de activități, dar, în ceea ce privește cheltuielile, acestea sunt la un nivel foarte scăzut, ceea ce împiedică promovarea unui stil de viață sănătos.”

Sistemul sanitar românesc e la pământ. O simt zilnic mii de pacienți și o spun și datele statistice. România se află pe ultimul loc, al 35-lea în clasament, conform Indexului european al sistemelor de sănătate – ediția pe anul 2016. Țara noastră este în urma unor țări ca Albania, Bulgaria și Muntenegru.

Ionuț MIȘA, Ministrul Finanțelor Publice, a dat asigurări că domeniul sănătății reprezintă o prioritate pe agenda Guvernului. Acesta a  recunoscut însă că limitările de natură financiară pun multe piedici, pe care Executivul încearcă să le depășească. ”Indiscutabil că fără bani nu se face nimic. (…) Anul acesta, pentru a încuraja medicii să rămână în România și să ofere un act medical cât mai bun, fondul de salarii va crește cu 2,9 miliarde, deci salariile nete vor crește cu 25%.

Este un efort bugetar care își găsește motivația și sperăm ca el să răspundă la o parte din solicitările personalului medical.

Pe lângă aceasta, s-au alocat 600 de milioane de euro pentru serviciul de urgență. Există în plan să se achiziționeze computere tomograf și mai multe echipamente medicale. De asemenea, vor fi achiziționate 2.200 de ambulanțe noi. Sperăm că acești bani se vor utiliza judicios și vor ajunge acolo unde este nevoie de ei – la beneficiarul final, cetățeanul.”

”Fără bani nu ai sănătate. Nu ai medicamentul și știi că mori sau ai trei diagnostice diferite de la trei spitale și nu știi ce să faci – cam aceasta este situația.” – a arătat Alessandra STOICESCU, Directorul Executiv INTACT Media Group și moderatorul Forumului.

Taxa claw-back, corelată cu celelalte reglementări ale sistemului de sănătate românesc printre care reducerea preţurilor medicamentelor, este una dintre cele mai mari poveri fiscale cu care se confruntă industria farmaceutică din România. Taxa claw-back, ce reprezintă valoarea deficitului bugetului de medicamente, a ajuns la 19,86% în trimestrul I al anului 2017. Aceasta a înregistrat o creștere considerabilă, de peste 4 puncte procentuale, prin comparație cu același trimestru al anului 2016.

Sorin POPESCU, Country Director România, ad interim, Amgen, a vorbit despre dezavantajele taxei claw-back. ”Atunci când încerci să folosești un pantof care îți este mult mai mic și tot încerci să bagi piciorul în pantoful care este mult mai mic, respectiv nevoile noastre mari într-un buget foarte mic, la un moment dat el se rupe. Noi cand am încercat să avem prețurile cele mai mici din Europa și ne-am străduit să le ținem cele mai mici, ne-au rupt în alta parte. Am rămas fără medicamente. Așa s-a întâmplat cu claw-back.”

Unele state din Europa au eliminat complet taxa la anumite produse.”

Liviu POPESCU, Director Relații Externe, Asociația Română a Producătorilor Internaționali de Medicamente (ARPIM), a explicat că principala cauză a problemelor cu care se confruntă în acest moment piața farmaceutică din România o reprezintă insistența de a menține cel mai scăzut preț al medicamentelor din Europa. ”Avem cele mai ieftine medicamente, dar care lipsesc din rafturi. Taxa claw-back vine dintr-o etapă financiară extrem de dificilă pentru România, dar care nu mai face față în ziua de azi.”

Piața de medicamente a scăzut periculos de mult în ultimii ani, iar una dintre cauze o reprezintă comerțul paralel.

Florian BODOG, Ministrul Sănătății, a atras atenția asupra problemelor provocate. ”Unele companii producătoare au oameni implicați în exportul paralel și mi-aș dori anchete interne la aceste firme. Aș dori să știu cine sunt oamenii din spatele acestei rețele care exportă medicamente.”

Coralia KREYER, Directorul Executiv al Asociaţiei Distribuitorilor Europeni de Medicamente, a vorbit la rândul ei despre avantajele distribuției paralele. ”Până acum nu s-a găsit o soluție pentru stoparea comerțului paralel. Este posibilă o restricționare în situații excepționale, bazate pe date concrete. (…) Importul paralel chiar este o sursă alternativă de aprovizionare, dar și un beneficiu pentru pacienți și pentru bugetul statului.”

România se află din nou pe ultimul loc în ce privește rezultatele tratamentelor, categoria cea mai importantă a clasamentului. Dintre problemele sistemului medical public românesc sunt structura învechită a sistemului medical, cu un raport crescut al îngrijirilor acordate în spital față de cele din ambulator, discriminarea grupurilor minoritare – precum cetățenii de etnie romă – în asistența medicală.

Călin GĂLĂȘEANU, Director General Bristol-Myers Squibb România, a atras atenția asupra problemei privind accesul pacienților la medicamentele inovative. ”Pentru a ajunge să facem parte din marea familie europeană și din punctul de vedere al accesului la terapie inovatoare, începând de anul viitor, România ar trebui să nu mai cheltuiască bani în sănătate, ci să investească bani în sănătate.”

Christian RODSETH, Managing Director, Janssen Romania, Administrator Johnson & Johnson Romania, a vorbit și el despre importanța accesului la tratamente inovative.

”Nu există îndoială că trebuie să continuăm să avem acces la inovație. Nu e vorba de aceleași medicamente pentru aceleași boli, ci de tratamente specifice pentru fiecare pacient, pentru că fiecare reacționează diferit. Nu există o rețetă aplicabilă tuturor, trebuie să ne adaptăm fiecărui pacient în parte. (…) Aș vrea să felicit autoritățile, pentru că s-au înregistrat progrese, chiar dacă lente. O populație sănătoasă contribuie la averea țării, este în sine o bogăție și trebuie să investim în sănătate, pentru că, dacă nu suntem deja pacienți, sigur vom fi la un moment dat în viață.”

Vasile CEPOI, Președinte Autoritatea Națională de Management al Calității în Sănătate, a atras atenția asupra pericolului pe care îl pot reprezenta medicamentele inovative, folosite greșit. ”Cea mai mare inovație a secolului trecut au fost antibioticele. Folosite prost ne-au adus în situația de azi, cu rezistența la antibiotice. (…) Oricâți bani am băga în sănătate, dacă nu îmbunătățim managementul, nu vom obține rezultate mai bune.”

Martine DRAULLETTE, General Manager, Roche Romania, a atras la rândul ei atenția asupra unei statistici crunte: mii de  femei mor anual în România din cauza cancerului de sân.

”Sărăcia este una dintre cauze, pentru că pacienții nu au bani să plătească analize și teste. Chiar dacă ele, teoretic, sunt gratuite, realitatea este alta.”

Cezar IRIMIA, Președintele Alianței Pacienților Cronici din România, a vorbit despre problemele cu care se confruntă pacienții. ”Nu pot să neg îmbunătățirea listei de medicamente și a accesului la noi terapii, dar lentoarea asta omoară oameni. Birocrația omoară pacienți. Trebuie să faceți ceva.”

Profesor doctor Alexandru RAFILA, Președintele Societății Române de Microbiologie, a vorbit despre necesitatea schimbării modului în care este perceput sistemul sanitar la toate nivelurile. ”Trebuie să gândim pe termen mediu și lung. Dacă tragem linie, care sunt costurile pentru medicamentele compensate și gratuite sau pentru accesul la serviciile de sănătate, o să vedem că, odată cu creșterea duratei de viață, lucrurile acestea nu sunt sustenabile. Haideți să schimbăm filozofia și să ajutăm Ministerul Sănătății și Casa Națională de Asigurări de Sănătate să încurajeze o medicină a omului sănătos.” – a conchis Alexandru RAFILA.

Dezbaterea “Health Forum. Finanțarea sistemului de sănătate 2018” a fost organizată de Intact Media Group și a fost susținută de Bristol-Myers Squibb, Janssen Romania, Roche Romania, Amgen, Shire, Asociaţia Română a Producătorilor Internaţionali de Medicamente (ARPIM), Antibiotice.

Mulțumim tuturor partenerilor și participanților care au contribuit la succesul acestui eveniment!

HEALTH FORUM – finanțarea sistemului de sănătate 2018

28/09/2017

 

INTACT MEDIA GROUP organizează evenimentul “HEALTH FORUM – finanțarea sistemului de sănătate 2018”, care va avea loc pe 19 octombrie, începând cu ora 10:00, la Palatul Parlamentului. Forumul se va bucura de participarea Comisarului European pentru Sănătate Vytenis ANDRIUKAITIS și a Ministrului Sănătății Florian BODOG.

România se află pe ultimul loc, al 35-lea în clasament, conform Indexului european al sistemelor de sănătate (EHCI) – ediția pe anul 2016. Țara noastră a adunat 497 de puncte dintr-un maximum posibil de 1.000, în urma unor țări ca Albania, Bulgaria și Muntenegru. România se află din nou pe ultimul loc în ce privește rezultatele tratamentelor, categoria cea mai importantă a clasamentului. Dintre problemele sistemului medical public românesc semnalate în raport sunt structura învechită a sistemului medical, cu un raport crescut al îngrijirilor acordate în spital față de cele din ambulator, discriminarea grupurilor minoritare – precum cetățenii de etnie romă – în asistența medicală.

Piața de medicamente a scăzut în 2016 cu 4,4%, în principal din cauza scăderii medicamentelor pe bază de prescripție în farmacii cu 7,5%, conform datelor de piață furnizate de Cegedim. Pe unele segmente de importanță majoră pentru sănătatea populației, precum cel al bolilor cardiovasculare, piața a scăzut cu 18,6%. În 2017, piața de produse OTC din România, ce include medicamentele fără prescripție medicală, suplimentele alimentare și dispozitivele medicale pentru îngrijire personală, a scăzut cu aproximativ 7% în trimestrul II față de primele trei luni ale anului, conform datelor Cegedim. În pofida acestei scăderi, vânzările aferente celui de-al doilea trimestru al anului au fost cu 19,4% mai mari față de aceeași perioadă a anului trecut.

În continuare taxa clawback, corelată cu celelalte reglementări ale sistemului de sănătate românesc printre care reducerea preţurilor medicamentelor, este una dintre cele mai mari poveri fiscale cu care se confruntă industria farmaceutică din România. Taxa clawback care reprezintă valoarea deficitului bugetului de medicamente a ajuns la 19,86% în trimestrul I al anului 2017. Aceasta a înregistrat o creștere considerabilă, de peste 4 puncte procentuale, prin comparație cu același trimestru al anului 2016.

Forumul, care va fi moderat  de Alessandra STOICESCU, Directorul Executiv Intact Media Group, va aduce pe masa discuției principalele probleme cu care se confruntă sistemul de sănătate din România și va reuni reprezentanți ai autorităților, ai producătorilor de medicamente, ai lanţurilor farmaceutice, ai presei.

Printre temele propuse dezbaterii se numără: performanța sistemelor naționale de sănătate la nivel european – provocări comune și capacitatea de adaptare la acestea; bune practici în țările europene privind fiscalitatea pe piața de medicamente. Ar trebui regândit actualul sistem de taxă claw-back din România?; strategia Comisiei Europene privind Rezistența Antimicrobiană (AMR); rolul ERNs (European Reference Networks) pentru sistemele naționale de sănătate; Standardele sistemului public de sănătate în Uniunea Europeană prin vaccinare; retragerea unor medicamente generice de pe piață – cauze și accesul pacienților la tratament; cum se va schimba modul de abordare a infecției cu hepatită C în 2018? care sunt realizările Ministerului Sănătăţii în 2017 și obiectivele pentru 2018? Cum pot fi adaptate programele de sănătate astfel încât să răspundă problemelor efective din teren, resimțite direct de pacienți?; soluții pentru problema deficitului de medici din sectorul public de sănătate; bugetul necesar Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate pentru a putea asigura pacienților români servicii medicale de calitate și condiții decente în spitale și clinici; decizii legislative şi impactul acestora pe piaţa de medicamente..

Dintre speakerii evenimentului:

Vytenis ANDRIUKAITIS, Comisarul European pentru Sănătate și Siguranță Alimentară

Prof. Dr. Florian BODOG, Ministrul Sănătăţii

Ionuț MIȘA, Ministrul Finanţelor Publice

Christian RODSETH, Managing Director, Janssen Romania, Administrator Johnson & Johnson Romania

Martine DRAULLETTE, General Manager, Roche Romania

Sorin POPESCU, Country Director Romania & Country Manager Israel, Amgen

Contact:

Oana DUMITRU, oana.dumitru@intactmediagroup.ro, 0749 029 671

Înscrierea este gratuită în limita locurilor disponibile.

Parteneri

Parteneri media

DEȘEURILE – DE LA PIERDERE LA RESURSĂ: OBIECTIVE PENTRU ROMÂNIA

10/08/2017

Deşeurile nu reprezintă doar o problemă de mediu, ci şi o pierdere economică. Românii produc 6 milioane de tone de deșeuri în fiecare an. Din păcate, o mare parte a acestora poluează mediul înainte de a fi distruse și prea puțin sunt reciclate și transformate în resurse.

Cum putem modifica modul în care producem și consumăm, în așa fel încât să producem din ce în ce mai puține deșeuri, pe care să le folosim în același timp „cu cap” – au fost problemele ridicate în cadrul Forumului „Deșeurile – de la pierdere la resursă. Obiective pentru România”, organizat de Intact Media Group și moderat de Alessandra Stoicescu.

”Trebuie să vorbim de realitatea pe care o trăim, o realitate sumbră: nu se face colectare selectivă, avem probleme cu reciclarea și colectarea, suntem în ultimul ceas. Trebuie să vedem cum putem, ideal vorbind, sa transformăm gunoiul, să colectăm selectiv, pet cu pet, sticlă cu sticlă, și să vedem ce se poate obține din asta.” – a arătat, în deschiderea întâlnirii, Directorul Executiv al grupului, Alessandra STOICESCU.

Până în 2020, fiecare ţară a Uniunii Europene trebuie să recicleze jumătate din deşeurile sale municipale, iar 70 % din deşeurile nepericuloase din construcţii şi demolări trebuie să fie reciclate sau recuperate. În acest moment, România reușește să refolosească doar 5 procente din deșeuri, iar Ministerul Mediului trebuie să ia măsurile necesare atingerii obiectivelor impuse de Uniune.

„Suntem într-o situație în care nu ar fi trebuit să ne găsim dacă temele ar fi fost rezolvate de la început, în ordine cronologică, și noi toți am fi respectat legile. Trebuie să ne gândim la modul cum ne putem responsabiliza. Trebuie să avem grijă de sănătatea populației României, de mediul în care trăim și de resursele naturale, care nu sunt inepuizabile, pentru viitorul acestei țări și pentru ca toate generațiile de acum înainte să beneficieze de aceste resurse naturale.” – a arătat Grațiela GAVRILESCU, Viceprim-ministru și Ministru al Mediului.

Aceasta a mai declarat că este absolut necesar ca industria de reciclare din România să sporească. „Suntem într-o situație deplorabilă: nu avem nici măcar 5% grad de reciclare. În viitor, Ministerul Mediului va implementa o procedură clară privind modul în care trebuie realizată colectarea selectivă, un tarif diferențiat, astfel încât cetățeanul să știe că are un câștig imediat dacă face colectare selectivă.”

Primăria Capitalei este una dintre instituțiile care vin cu măsuri concrete pentru gestionarea inteligentă a deșeurilor. Municipalitatea a semnat un acord pentru amplasarea în oraș a 50 de containere de colectare selectivă (câte 8-9 în fiecare sector).

„La aceste centre de colectare selectivă – unele complet automatizate, altele deservite de o persoană – cetățenii vor fi recompensați pentru acest gest, de a aduce un PET, printr-un stimulent financiar, fie cu vouchere de reduceri, fie cu bani. Este un prim pas, dar este o dovadă că ne preocupă acest subiect și că dorim să participăm la procesul de educare și conștientizare a faptului că deșeurile pot deveni o resursă importantă, dar că trebuie să fim capabili să le colectăm.” – a arătat Primarul General al Capitalei, Gabriela FIREA.

Mihai FIFOR, Ministrul Economiei, prezent și el la Forumul organizat de Intact Media Group, a explicat că problema colectării selective trebuie abordată încă de la educația din școală.

„Fiecare dintre noi trebuie să promoveze, să le explice oamenilor, că nu este un lucru rău să folosim deșeuri, că tot ce rezultă din ele înseamnă recuperare de resurse, care duce la un mediu sănătos și la o viață mai curată.”

Reprezentanții firmelor de salubritate au amintit, la râdul lor, că deșeurile reprezintă un reziduu al vieții cotidiene a cetățenilor, iar eliminarea lor nu este o treabă ușoară.

„Este un serviciu contracost și trebuie plătit în funcție de cum aruncăm deșeurile: cei care colectează selectiv trebuie să plătească un tarif redus sau zero. În București, principala activitate este depozitarea deșeurilor, aceasta reprezintând 90-95% din soluțiile de eliminare a deșeurilor. Iar acest lucru trebuie să ne facă să fim mai atenți în perioada următoare, prin promovarea de tehnologii alternative, pentru a nu crea o criză a deșeurilor.” – a explicat Corneliu PASCU, Președintele Iridex Group.

Constantin DAMOV, Fondatorul Green Group, a vorbit și el despre potențialul economic al deșeurilor. „Un pas către ce vrem să facem este să înțelegem acest concept de economie circulară. Deșeurile sunt ca apa – odată stăpânite, înseamnă viață. Deșeurile au un potențial enorm din punct de vedere al poluării, dar noi vedem un potențial și mai mare din punct de vedere al economiei.” Constantin Damov a dat un exemplu mai mult decât grăitor, subliniind importanța banalului PET. „PET-ul este vedeta noastră, pentru că îl vedem peste tot, poluează vizual și material mediul înconjurător. Mulțumită reciclării PET-ului, am reușit să recuperăm industria de producere a fibrei sintetice. Am recuperat o industrie prin deșeuri, acesta este un exemplu de economie circulară. Importantă este reducerea impactului asupra mediului, pentru că economisim resurse naturale, reducem amprenta de dioxid de carbon și energia consumată cu 50% față de fabricarea fibrelor sintetice din petrol.”

Din păcate, compania  este nevoită să importe PET-urile necesare fabricării fibrei sintetice din alte țări, pentru că, la noi, doar una din patru sticle de plastic ajunge în industrie. „Importăm 50% din necesarul de PET-uri din alte țări europene, când știm că există în țară și ajunge la groapă. Este păcat! În direcția aceasta încercăm să intervenim, implicându-ne chiar din partea de colectare, prin acorduri de voluntariat, pe care le semnăm cu autoritățile locale. Sperăm să creștem rata de captare în România, ca să nu mai importăm.” – a declarat Constantin Damov.

Reprezentanții mediului privat au prezentat în cadrul discuțiilor mai multe soluții menite să faciliteze atingerea unui nivel cât mai ridicat de reciclare a deșeuruilor. Un exemplu în acest sens a venit din partea directorului Arcelor Mittal Galați, Ionel BORȘ. „Depozitele de zgură sunt o valoare pentru noi toți, pentru că se pretează foarte bine la infrastructura de drumuri și cale ferată, este un înlocuitor perfect pentru piatra de pe tarasamente și cale ferată. Este o bogăție și este păcat să nu o folosim. În plus, ajută și mediul, pentru că nu mai luăm piatra din cariere.”

Iulian IANCU, Președintele Comisiei pentru Industrii și Servicii din Camera Deputaților, și-a arătat reținerea privind capacitatea României de a implementa principiile economiei circulare. „Dacă facem o analiză atentă a indicatorilor macroeconomici, din păcate răspunsul este ”nu”. Și îngrijorătoare este de fapt perspectiva. (…) Suntem săraci și utilizăm ineficient resursele naturale-cheie, cum ar fi apa, care are o valoare economică foarte mică. De exemplu, se raportează un număr tot mai mare de consumatori casnici racordați la sistemul de apă și canalizare, dar în același timp se raportează o scădere a consumului de apă la nivelul consumatorilor, deci apare o problemă legată de corectitudinea datelor statistice la nivelul României.” Iulian Iancu a arătat că România se află în acest moment în situația de a risipi, nu de a recicla, o abordare pe care nu și-o va mai permite mult timp. „România încă are resurse de materii prime, cu care, dacă am fi un pic mai inteligenți, ne-am putea asigura independența din punct de vedere energetic.”

La rândul lui, Daniel ZAMFIR, Președintele Comisiei Economice, de Industrii și Servicii din Senat, a subliniat că deșeurile sunt o resursă care se risipește în proporție de 95%.

„Eu cred că și deșeurile au nevoie de o disciplină, trebuie orientate către o industrie. Produc creștere economică fără consum de resurse. (…) Putem redeveni groapa de gunoi a Europei. Mă îngrijorează că, în 3 ani, România va fi năpădită de gunoaie, pe care nu vom mai avea unde să le depozităm. Suntem la 3 ani de dezastru.” – a arătat Daniel Zamfir.

Cornel BREZUICĂ, Preşedintele Administraţiei Fondului pentru Mediu și secretar de stat în Ministerul Mediului, a explicat că autoritățile au fost nevoite să suspende taxa de groapă. care nu reciclează separat.”

„Termenul a fost amânat până la 1 decembrie 2018, cu intrare în vigoare de la 1 ianuarie 2019. Normele metodologice nu au fost corecte, iar la nivelul autorităților locale s-a creat o problemă legată de perceperea taxei de la cei care nu reciclează separat.”

Cristian LAZĂR, Directorul de Marketing-Dezvoltare al Rom Waste Solutions, a arătat că este nevoie să se țină cont de necesitatea implementării legislației europene în domeniu, de implementarea unor instrumente economice, cum ar fi taxa de depozitare și, cel mai important, să se țină cont de principiul ”poluatorul plătește”. „Degeaba facem programe dacă nu se implementează acest sistem diferențiat de tarifare, dacă un cetățean care colectează selectiv plătește la fel cu unul care nu sortează deșeurile.” – a subliniat Lazăr.

Mihai ROHAN, Președinte CIROM, a făcut referire la anunțul oamenilor de știință potrivit cărora, pe 2 august anul acesta, omenirea și-a terminat resursele și începe să trăiască ”pe datorie”. De asemenea, el și-a exprimat dezamagirea față de măsurile luate până acum de autorități și care nu au efectele scontate. „Problema nu sunt deșeurile din industrie, ci cele municipale. Noi am devenit un depoluator, dar nu găsim pe piața din România nici jumătate din necesarul capacității noastre.”

Primarul Sectorului 6, Gabriel MUTU, a subliniat necesitatea informării, atât la nivelul autorităților, cât și al cetățenilor: „Bucureștiul este cel mai mare producător de deșeuri, cu peste 20% din cantitatea la nivel național. Ne dorim toți colectare selectivă, dar să mutăm toată responsabilitatea pe umerii cetățenilor nu mi se pare corect.”

Despre aspectul social al colectării deșeurilor a vorbit și Edilul Sectorului 5, Daniel FLOREA. El a cerut ajutorul firmelor private, pentru igienizarea anumitor zone din București. „În sectorul 5 sunt câteva blocuri locuite de oameni fără loc de muncă. Nu există asociație de proprietari, iar oamenii nu au unde să arunce gunoiul pentru că nu pot încheia contract cu o firmă de salubrizare. Care este dimensiunea socială a reciclării deșeurilor?”

Constantin Damov, Fondatorul Green Group, a subliniat importanța deșeurilor din punct de vedere economic. „Toată baza industriei de reciclare stă în a fi înțeleasă de către zona de industrie. Deșeul nu este o problemă de mediu, ci de economie.”

Epsică CHIRU, director adjunct Apa Nova, a prezentat un exemplu de reușită în lupta cu deșeurile. „Am înființat un centru verde care se ocupă de colectarea selectivă a deșeurilor. Iar rezultatele vorbesc de la sine: dacă în 2015 cantitatea de deșeuri nepericuloase valorificate a fost de 39 de tone, anul trecut cantitatea a crescut la 95 de tone. Nămolul din epurare, de exemplu, a fost folosit cu succes ca îngrășământ în agricultură.”

Sorin CHIRIȚĂ, City Manager al Capitalei, a arătat că Bucureștiul este unul dintre cele mai aglomerate orașe din Europa, dar care, din păcate, nu face colectare selectivă. „La noi e mai ușor să arunci gunoiul la grămadă, decât să colectezi selectiv. E foarte ieftin să poluezi, e gratis, de fapt.”

Transformarea deşeurilor într-o resursă, până în 2020, este unul dintre obiectivele principale ale Foii de parcurs a UE către o Europă eficientă din punct de vedere energetic. Foaia de parcurs subliniază, de asemenea, necesitatea de a asigura o reciclare de înaltă calitate, eliminarea depozitelor de deşeuri, limitarea recuperării de energie la materialele nereciclabile şi stoparea transporturilor ilegale de deşeuri.

Dezbaterea “Deșeurile – de la pierdere la resursă. Obiective pentru România” a fost organizată de Intact Media Group
și a fost susținută de Iridex Group, Green Group,
Rom Waste Solutions, Urban S.A. și CIROM.

DEȘEURILE – DE LA PIERDERE LA RESURSĂ: OBIECTIVE PENTRU ROMÂNIA

15/06/2017

INTACT MEDIA GROUP organizează forumul “Deșeurile – de la pierdere la resursă. Obiective pentru România”, care va avea loc pe 8 august 2017 la Palatul Parlamentului.

La sfârșitul anului 2015, Comisia Europeană a adoptat un pachet de măsuri privind economia circulară pentru stimularea competitivității, crearea de locuri de muncă și generarea unei creșteri durabile. În aplicarea acestui concept, România întâmpină dificultăți. De mulți ani, țara noastră este codaşa Europei la reciclare. Marele minus nu este însă în zona de reciclare a ambalajelor, unde rata este de 57%, ci la capitolul de deşeuri industriale şi municipale. Aici procentul de valorificare şi reciclare abia depăşeşte 7%, în timp ce în țări precum Belgia, Germania, Marea Britanie, gradul e de peste 90%.

La sfârșitul lunii aprilie 2017, Ministerul Mediului a publicat prima versiune a Planului Național de Gestionare a Deșeurilor (PNGD), respectiv a Planului Național de Prevenire a Generării Deșeurilor (PNPGD), menite să susțină România în atingerea obiectivelor europene de mediu. Tot în acest sens, Fondul pentru mediu este un important instrument economico-financiar.

Forumul, care va fi moderat  de Alessandra STOICESCU, Directorul Executiv Intact Media Group, va aduce în prim plan aspecte esențiale privind gestionarea deșeurilor în România și va reuni reprezentanți ai autorităților, ai mediului de afaceri din zona serviciilor de salubritate, reciclare, colectare, companii preocupate de protecția mediului, presă.

Printre temele propuse dezbaterii se numără: economia circulară și valorificarea deșeurilor. Cum răspunde România acestor provocări?; gestionarea deșeurilor municipale din România – dificultăți și obiective; principalele probleme cu care se confruntă proprietarii sau administratorii de depozite pentru deşeuri; soluții pentru neclaritățile legislative din domeniu; performanțe și eșecuri în atingerea obiectivelor Uniunii Europene în domeniul mediului – rolul Fondului pentru mediu.

Moderator:

  • Alessandra STOICESCU, Director Executiv, Intact Media Group

Speakeri:

  • Grațiela GAVRILESCU, Viceprim-ministru, Ministrul Mediului
  • Gabriela FIREA, Primarul General al Municipiului București
  • Mihai FIFOR, Ministrul Economiei
  • Iulian IANCU, Președinte, Comisia pentru industrii şi servicii, Camera Deputaţilor
  • Daniel ZAMFIR, Președinte, Comisia economică, industrii şi servicii, Senatul României
  • Corneliu PASCU, Președinte, Iridex Group
  • Constantin DAMOV, Fondator, Green Group
  • Cristian LAZĂR, Director Marketing-Dezvoltare, Rom Waste Solutions
  • Mihai ROHAN, Președinte, CIROM – Patronatul din industria cimentului și altor produse minerale pentru construcții din România

Contact:

Oana DUMITRU, oana.dumitru@intactmediagroup.ro, 0749 029 671

Înscrierea este gratuită în limita locurilor disponibile.

Parteneri

Parteneri media

FORUMUL CAPITALULUI ROMÂNESC – EDIȚIA A DOUA

12/06/2017

Economia românească este încă, la 28 de ani de la Revoluție, un teren aproape virgin. ”S-ar putea face bani frumoși aici” – ne spun străinii. Și așa și este, numai că antreprenorii români se plâng că, într-adevăr bani frumoși în România fac doar străinii. Statul este mai permisiv cu firmele din afară, în timp ce pe români îi sufocă cu taxe și controale. Este real acest conflict ”capital străin – capital autohton”? Statul spune că nu, însă recunoaște că antreprenorii români sunt într-adevăr discriminați în fața celor străini.

Forumul Capitalului Românesc, organizat de Intact Media Group și ajuns la cea de-a doua ediție, și-a propus să scoată la iveală problemele cu care se confruntă afaceriștii.

Puși față în față cu factorii de decizie, aceștia și-au expus nemulțumirile, au propus soluții și au cerut ajutor. Dezbaterea a reunit personalități marcante ale mediului de business, dar și importanți reprezentanți ai autorităților publice, printre care: Sorin GRINDEANU, Prim-ministrul României, Alexandru PETRESCU, Ministrul pentru Mediul de Afaceri, Comerț și Antreprenoriat, Radu TIMIȘ, Președinte, Cris-Tim, Cristian ERBAȘU, Director General, Construcții Erbașu, Mihai MARCU, Președinte al Consiliului de Administrație MedLife, Mircea TURDEAN, Director General, Farmec, Mircea ISVORANU, Manager Achiziții, Carrefour Romania, Corneliu PASCU, Președinte, Iridex Group, Anca VLAD, fondatoarea Fildas Trading.

”Guvernul cunoaște provocările cu care se confruntă mediul de afaceri românesc: birocrația excesivă, controalele sufocante, lipsa forței de muncă calificate, competiția venită din zona Euro, precum și lipsa unei stabilități fiscale”, a arătat premierul Sorin GRINDEANU.

El a mai precizat că autoritățile nu vor ezita să ia măsurile adecvate, pentru a proteja și a sprijini interesele mediului privat românesc. ”România se mișcă într-o direcție bună, iar perspectivele sunt încurajatoare, dar trebuie să ne asigurăm că vom menține același ritm și că economia funcționează pe baze solide, competitive și sustenabile. În acest moment, prioritatea zero este să dăm drumul la investiții, în ce privește dezvoltarea infrastructurii, pentru că de aceasta depinde dezvoltarea țării. Afacerile dumneavoastră depind de deciziile Guvernului, dar și noi depindem de bunul mers al afacerilor dumneavoastră, pentru că sunteți cei care creează locuri de muncă și care aduc bani la bugetul de stat.”

Reprezentanții a două dintre cele mai de succes firme românești, care au confirmat și în afara țării, au arătat că dezvoltarea lor nu se datorează absolut deloc autorităților române. ”Am fost pe la ambasade și nu am primit niciun sprjin. Nu știu cu ce ne-ați putea ajuta. Suntem afară, dar suntem singuri”, a declarat Gruia STOICA, proprietarul grupului Grampet, cel mai mare holding feroviar privat din Uniunea Europeană.

La rândul lui, și Mircea TURDEAN, Director General Farmec, a arătat că, antreprenorii români pot cunoaște succesul doar prin forțe proprii. ”De 50 de ani exportăm acest brand. Acest efort fantastic se datorează exclusiv oamenilor din companie.”

Ministrul pentru Mediul de Afaceri a arătat toată susținerea pentru ca afacerile românești să devină atractive pentru piața muncii. ”Trebuie să gândim la rece și să ne uităm în jur, la evoluția economiei din Europa. Va trebui să relaxăm inserția forței de muncă din extern în țară”, a declarat Alexandru PETRESCU.

O rețetă a succesului, nu numai pentru România, ci și pentru alte țări vine de la unul dintre cele mai mari supermarketuri din țară, care și-a înființat o cooperativă agricolă, în care a adunat micii producători. ”Am găsit un grup de producători, care lucrau puțin cu noi, pentru că erau reprezentați prost de un intermediar. Au venit la noi încercând să găsească soluții de a lucra direct. Și le-am găsit.

Ușor, ușor, am dezvoltat această cooperativă, în care sunt 80 de familii, care cultivă pe 60 de hactare”, a explicat Mircea ISVORANU, Manager Achiziții Carrefour România.

Corneliu PASCU, Președintele Iridex Group, a arătat că nu există, de fapt, niciun conflict între firmele românești și cele străine. Există, în schimb, o discriminare din partea statului, care tratează în mod preferențial companiile străine.

”Nu banii sunt cei mai importanți, ci încrederea. Acești oameni și-au pierdut încrederea în statul român. Ați putea să-i ajutați nu neapărat dându-le bani, ci prin lipsa corupției și prin simplificarea legislației. Firmele din străinătate sunt mai bune pentru că au armate de avocați și se descurcă în acest hățiș mai bine decât noi”, a explicat și Dragoș ANASTASIU, Președintele Eurolines România.

Luchi GEORGESCU, Managerul Vincom România și Med Prod, a subliniat, la rândul ei, că este nevoie ca statul să asigure un mediu mai prietenos pentru mediul de afaceri.

”Să nu ne mai zbatem atât prin interpretările legislative, să nu mai avem tot timpul stresul controalelor, care au o doză mare de subiectivism sau de interpretare a unei legislații, care nu este foarte clară sau foarte logică. Organele de verificare să fie mai comasate, să știm exact ce avem de făcut, cu cine trebuie să vorbim și legislația să fie mai coerentă, mai obiectivă și foarte bine structurată, pe înțelesul tuturor”, sunt doar câteva dintre aspectele care ar trebui îndreptate, consideră Luchi Georgescu.

Cei care reușesc să depășească barierele impuse de stat se lovesc însă de alte piedici. Cea mai mare problemă, spun antreprenorii, este lipsa forței de muncă calificate. Cristian ERBAȘU, Director General Construcții Erbașu, a atras atenția asupra lipsei de oameni calificați din domeniul construcțiilor. ”Legislația românească limitează la 3.500 numărul angajaților din afara Uniunii Europene pe care îi poate angaja o firmă românească. Problema e că ar fi nevoie de 200-300 de mii.”

Turismul este, de asemenea, grav afectat de lipsa forței de muncă. Oamenii nu sunt atrași din punct de vedere financiar să lucreze în acest domeniu, a explicat Dumitru GRECU, Vicepreședintele Federației Patronatelor din Turismul Românesc. ”Aș propune ca, pe perioada în care angajații din turism lucrează, de sărbători, în weekenduri, să fie stimulați cumva, printr-o reducere a impozitului pe muncă. Faptul că se acordă ajutoare sociale nejustificat atâtor persoane, creează o atitudine incorectă, dăunătoare față de muncă.”

Alexandru PETRESCU, Ministrul pentru Mediul de Afaceri, Comerț și Antreprenoriat, admite că există o problemă sub acest aspect. ”Din ce în ce mai mulți investitori sunt interesați de România. Problema este concentrarea inegală a forței de muncă”, a declarat Petrescu.

Statul nu le-a pus doar piedici antreprenorilor. Oamenii de afaceri recunosc că unele măsuri luate de autorități au ajutat mult. ”TVA-ul de 9% a ajutat industria alimentară să se relanseze, a eliminat concurența neloială și a limitat importurile masive din Comunitatea Europeană. Creșterea salariului minim a ajutat, de asemenea, firmele să-și păstreze angajații”, a declarat Radu TIMIȘ, Președintele Cris-Tim.

Anca VLAD, care deține lanțul de farmacii Catena, a atras atenția asupra lipsei femeilor din managementul companiilor de top. ”Indemnizația de creștere a copilului pentru femeile cu salarii mari nu le încurajează pe acestea să revină la serviciu. O propunere ar fi ca, dacă se întoarce la serviciu, o femeie să primească jumătate din indemnizația pe care ar primi-o dacă ar sta acasă. Ar ajuta statul și ne-ar ajuta și pe noi, angajatorii”, a subliniat Anca Vlad.

Deși reprezintă firmele private românești, participanții la dezbatere s-au arătat interesați și de noua Lege a Salarizării unitare din sistemul bugetar. Mihai MARCU, Președintele Consiliului de Administrație al MedLife, a vrut să știe dacă Guvernul are resursele financiare necesare pentru a acoperi creșterile salariale anunțate. Premierul Sorin Grindeanu a dat asigurări că nu ar fi susținut o lege, fără a avea și resursele necesare. ”Anvelopa de 76 de miliarde de lei pentru anul viitor este sustenabilă. Tot ce Guvernul și-a asumat prin aviz pozitiv este sustenabil”, a explicat șeful Executivului.

Alessandra Stoicescu, Directorul Executiv Intact Media Group și moderatorul Forumului Capitalului Românesc, a tras și concluziile evenimentului: ”Toți oamenii de afaceri români vor două lucruri: predictibilitate legislativă, prin aceasta înțelegându-se ca statul să-i ajute cu legi clare, și doi – șanse egale cu investitorii străini.”

Dezbaterea “Forumul Capitalului Românesc, ediția a doua” a fost organizată de Intact Media Group și a fost susținută de Carrefour Romania, Cris-Tim, Construcții Erbașu, Scandia Food, Blue Air, MedLife, Transferoviar Grup, Farmec,
Grampet Group, Banca Transilvania, Meda, Vincon România.

Intact Professional Debates le mulțumește tuturor partenerilor și participanților care au contribuit la succesul acestui eveniment!

FORUMUL CAPITALULUI ROMÂNESC – EDIȚIA A DOUA

31/05/2017

INTACT MEDIA GROUP organizează Forumul Capitalului Românesc – ediția a doua, care va avea loc miercuri, 7 iunie 2017, începând cu ora 10:00, la Palatul Parlamentului. Evenimentul se va bucura de participarea Prim-ministrului României Sorin GRINDEANU, a Ministrului pentru Mediul de Afaceri, Comerț și Antreprenoriat Alexandru PETRESCU și a Ministrului Economiei Mihai TUDOSE.

Antreprenorii joacă un rol vital în orice economie sănătoasă. La aproape 3 decenii de capitalism, continuăm să descoperim români al căror curaj, ambiție și talent au conturat și au dezvoltat mediul de afaceri autohton. Sunt români care au plecat de la zero și s-au zbătut pentru ideile lor, pentru a le face profitable. Nu au capitulat și nu au încetat să viseze la o altfel de Românie. În ultimii ani, într-un context economic global marcat de dificultăți, rolul antreprenorilor a devenit din ce în ce mai vizibil: sunt cei care creează locuri de muncă atunci când cei mai mulți renunță să mai facă angajări, sunt cei care văd oportunități când economia scârțâie și cei care investesc, inclusiv în recesiune. Deși capitalul privat și-a făcut loc cu greutate în țara noastră, o dată cu trecerea timpului, s-au detașat antreprenori care au reușit să clădească business-uri competitive la nivel național, dar și internațional.

În acest context, INTACT Media Group susține succesul românesc în afaceri prin campania Români care Dezvoltă România din care face parte și Forumul Capitalului Românesc. Evenimentul, care va fi moderat de Alessandra STOICESCU, Director Executiv Intact Media Group, va reuni reprezentanţi ai autorităților, ai mediului de afaceri românesc, ai rețelei camerelor de comerț şi industrie, ai asociațiilor profesionale, ai presei.

Contact:

Oana DUMITRU, oana.dumitru@intactmediagroup.ro, 0749 029 671

Înscrierea este gratuită în limita locurilor disponibile.

Parteneri

Parteneri media

FONDURI EUROPENE 2017 – UN NOU ÎNCEPUT

11/05/2017

Anul 2017 este de o importanţă crucială pentru România. Atingerea unui nivel crescut de dezvoltare economică este un obiectiv al ţării noastre, iar îmbunătăţirea traiului şi creşterea calităţii vieţii se pot înfăptui prin pârghiile pe care le avem la dipoziţie şi vorbim în principal de fondurile europene. Deşi România este membră cu drepturi depline a Uniunii Europene de zece ani, încă întâmpinăm piedici în procesul de absorbţie a banilor de la Bruxelles, iar autorităţile române nu au găsit până acum soluţia cea mai eficientă pentru accelerarea mecanismelor de atragere şi folosire a fondurilor europene. În exerciţiul bugetar al Uniunii Europene pentru intervalul 2014-2020 ne-au fost alocate, prin programul de coeziune, nu mai puţin de 23 de miliarde de euro. Suma este uriaşă, iar în condiţiile în care anul trecut am atras zero fonduri europene, România se află pe nisipuri mişcătoare. Asta cu atât mai mult cu cât in contextul actual european, situaţia arată că bugetul Uniunii va scădea ca urmare a BREXIT-ului şi există tendinţa ca statele europene să devină mult mai exigente şi restrictive în ceea ce priveşte cheltuirea banilor publici. În anul în curs, autorităţile de la Bucureşti trebuie să profite de oportunitatea de a utiliza cele 5,2 miliarde de euro alocate în special Politicii de Coeziune, Politicii Agricole Comune și Politicii de Pescuit.

În funcţie de creşterea gradului de absorbţie, vom putea să ne apărăm interesele în cadrul Comisiei Europene şi să negociem dintr-o poziţie mult mai fermă continuarea programelor europene de dezvoltare şi după anul 2020.

În acest context, chiar de Ziua Europei, Intact Media GROUP, a organizat în parteneriat cu Camera de Comerț și Industrie a României o dezbatere aplicată pe tema fondurilor europene moderată de Alessandra STOICESCU.

„România trebuie să urgenteze implementarea proiectelor din bani europeni, care reprezintă 70% din investiţiile publice realizate în ţara noastră. Primele plăți trebuie făcute în acest an, astfel încât Comisia Europeană să poată pleda pentru continuarea politicii de coeziune atunci când se va dezbate bugetul Uniunii Europene de după anul 2020”, a declarat Corina CREŢU, Comisar European pentru Politică Regională, în cadrul Forumului Intact Media Group.

„Pentru noi, aceste fonduri europene reprezintă singura resursă prin care se poate ajunge la un nivel de trai în media statelor din Vest, la bunăstarea serviciilor publice, a infrastructurii, a zonei rurale. Vorbim despre o şansă pe care nu foarte multe dintre statele lumii o au şi aceasta trebuie folosită. Avem 23 de miliarde de euro la dispoziţie pentru perioada următoare”, a explicat Comisarul European. Înaltul oficial a atras atenţia că suntem într-un moment de răscruce şi a îndemnat autorităţile publice locale şi centrale să treacă la fapte şi să pună în practică toate procedurile necesare deblocării fondurilor europene, astfel încât proiectele să înceapă să fie demarate în cel mai scurt timp posibil. Cu banii pe care îi avem la dipoziţie şi cu concursul autorităţilor şi al mediului de afaceri, ţara noastră are toate premizele să construiască şi să dezvolte infrastructura necesară creşterii calităţii vieţii şi a nivelului de trai.

„Trebuie realmente să trecem de la vorbe la fapte şi deja timpul nu mai are răbdare. 2017 este un an crucial. Vă asigur că aş merge şi pe şantier, fizic, dacă s-ar putea să implementez, dar din păcate nu am ce, nu am unde să lucrez, pe ce şantier, pentru că atunci când vine vorba de infrastructura rutieră, de pildă, cel mai avansat proiect, Sibiu-Piteşti, este încă în faza studiului de fezabilitate. Deci construcţiile nu au început încă”, a adăugat Corina Creţu. Totodată, Comisarul European s-a arătat îngrijorat de faptul că tinerii antreprenori nu mai sunt interesaţi de obţinerea banilor de la Uniunea Europeană din cauza birocraţiei excesive şi a procedurilor greoaie de obţinere a fondurilor europene. Potrivit înaltului reprezentant al Comisiei Europene, statul roman a greşit când a introdus condiţii împovărătoare pentru accesarea fondurilor europene şi a exagerat în încercarea de a proteja banul European. Situaţia se poate însă îndrepta, a spus Corina Creţu, prin reducerea numărului de hârtii care trebuie semnate şi stampilate, simplificarea procedurilor şi prin creşterea calităţii proiectelor finanţate de la Bruxelles.

„Înţeleg că banul european trebuie controlat foarte bine, avem toleranţă zero faţă de fraudă. Pe de altă parte, nu cred că trebuie pornit de la bun început cu totală neîncredere sau totală suspiciune de fraudă în faţa beneficiarilor. Analizele noastre arată că avem în această Politică de Coeziune un procent de 4% erori, iar din acestea 0,5% înseamnă fraudă. În rest, aceste erori nu au consecinţe financiare, sunt din necunoaşterea în totalitate a regulamentelor, sunt erori umane, nu neapărat din dorinţa de a frauda.

Eu vă asigur că banul european este cel mai bine controlat, sistemul naţional românesc este un sistem de primul nivel de control, pe care ne putem baza cel mai mult din Uniunea Europeană, după care avem al doilea nivel de control de la Comisia Europeană şi al treilea OLAF”, a specificat Corina CREŢU.

Birocraţia şi necesitatea resetării formalităţilor care trebuie îndeplinite în procesul de obţinere a fondurilor de la Bruxelles au fost temele principale aduse în discuţie şi de Mihai DARABAN, Preşedintele Camerei de Comerţ şi Industrie a României. Mihai DARABAN a susţinut că problemele din acest domeniu sunt uşor de observat la o atentă analiză a realităţii şi a situaţiei din teren. „Vă vorbește un om care, pentru un proiect transfrontalier la Constanța, a semnat și ștampilat pagină cu pagină 26.200 de pagini. Autoritatea de management, patru inși în același birou cereau câte un document într-un exemplar în original. Le-am spus pe bună dreptate că merit și eu cadou măcar o furgonetă să le car hârtiile. Cam așa stau lucrurile. (…) Cred în această resetare vis-a-vis de formalitățile care trebuiesc îndeplinite. Cred că soluția unui plagiat pozitiv trebuie luată în considerare. Acolo unde nu avem soluții, cred că avem suficiente modele de urmat, măcar în cadrul țărilor care au aderat în primul val. Sper, cu sinceritate, să intrăm pe un drum european pe care îl merităm cu toții”.

Ministrul delegat pentru Fonduri Europene, Rovana PLUMB, reprezentantul Guvernului Grindeanu la Forumul Intact Media Group, a dat asigurări că Executivul are ca prioritate atragerea într-o proporţie cât mai mare a banilor europeni şi că lucrurile s-au pus deja în mişcare pentru eliminarea barierelor din trecut. Poziţia României este de a apăra politica de coeziune şi după anul 2020, aceasta fiind principala forţă investiţională. Rovana Plumb a enumerat câteva dintre cele mai importante rezultate obţinute de pe urma atragerii fondurilor alocate ţării noastre în exercițiul 2007-2013. „Am încheiat perioada de programare 2017-2013 prin transmiterea pachetului de închidere la Comisia Europeană pe 31 martie și am atins, astfel, o rată de absorbție de 90 % din alocarea pe politica de coeziune”.

„Efectul net al utilizării fondurilor europene în perioada 2008 – 2016 este pozitiv, astfel că PIB, cumulat la finele acestui interval, este cu 13,6 % mai mare decât ar fi fost în absența acestor fonduri. Beneficiile fondurilor europene sunt oglindite și de evoluția ratei șomajului, care era, la finele anului trecut, cu 3,7 puncte procentuale mai scăzută decât ar fi fost fără aceste fonduri. Tot datorită fondurilor europene au fost create aproximativ 100.000 locuri de muncă”. 

Ministrul a anunţat că a transmis până acum Autorității de Audit pachetul complet pentru desemnarea autorităţilor de management, astfel încât, incepand din luna iulie, să putem demara mecanismele de solicitare și obținere a banilor de la Comisia Europeană.

În paralel cu acreditarea autorităţilor de management, ministerul de resort îşi propune şi să simplifice acele reguli şi prevederi care îngreunează procesul de absorbţie a fondurilor europene. „Motoarele noastre sunt turate la maximum. Un alt obiectiv este finalizarea unui Manual al Beneficiarului. Astfel, cei care vor depune proiecte pe fonduri europene să aibă la dispoziţie un instrument care să îi ghideze mai bine în accesarea fondurilor şi să răspundă întrebărilor acestora.”

Rovana Plumb a mai declarat că este extrem de interesată de propunerile care vin de la specialiştii în atragerea de fonduri europene din mediul privat, pe care i-a invitat să facă parte din subgrupuri de lucru organizate de minister şi care vor avea drept scop consultarea asupra eloborarii viitoarelor ghiduri, care, odată întocmite să nu stea mai mult de 10 zile în consultare publică.

Totodată, ministrul Fondurilor Europene a anunţat în premieră că, în data de 18 mai, în cadrul şedinţei Comisiei de Monitorizare a Programului Operaţional Capital Uman, va propune eliminarea acelei condiţii de eligibilitate a proiectului ce prevede ca solicitanții să fi accesat și în trecut fonduri europene, pe motiv că se creează discriminare.

O altă problemă semnalată de cei care se înscriu pentru proiectele finanţate prin fondurile nerambursabile este cea a dificultăţii contestării respingerii proiectului. La aceasta, ministrul Rovana Plumb a făcut public faptul că guvernul a început demersurile ca, în viitorul apropiat, să poată fi discutate litigiile pe fonduri europene la Bucureşti, astfel încât cei care se simt neîndreptăţiţi să nu mai fie nevoiţi să apeleze la Curtea de Arbitraj de la Paris.

Unii dintre beneficiarii dezvoltării pe baza proiectelor europene sunt unităţile administrative teritoriale. Primarul General al Capitalei, Gabriela FIREA, a declarat în cadrul forumului Intact Media Group că, în cadrul instituţiei pe care o conduce a fost creat un department specializat în absorbţia fondurilor europene şi monitorizarea proiectelor. Gabriela FIREA a subliniat că Planul de Mobilitate Durabilă Urbană al Capitalei care a fost aprobat de Consiliul General va fi pus în aplicare şi cu ajutorul banilor europeni. Mai mult, pentru ca transportul în Bucureşti să îndeplinească cerinţele de siguranţă şi de mediu şi pentru ca traficul să fie decongestionat, edilul a cerut Guvernului să  transfere în administrarea Municipalităţii Centura  Capitalei. „Este un bilanţ negativ pe care, din nefericire, din punctul meu de vedere, nu avem cum să îl rezolvăm cu puteri miraculoase, câtă vreme orice guvern, orice minister al transporturilor şi fostul CNADNR – actualmente CNAIR – are în responsabilitate multe alte centuri ale oraşelor, drumuri exprese, alte obiective strategice pentru ţară. Nu înţeleg de ce nu ni se acordă – de fapt, o greutate pe umerii noştri – o mare răspundere, pentru că nu cerem Centura Municipiului Bucureşti doar ca să ne fălim cu ea. Dacă o luăm în administrare înseamnă că ne-am făcut calculele, strategia, ne-am organizat, avem multă disciplină şi vrem să finalizăm o dată pentru totdeauna Centura Capitalei, care înseamnă o viaţă mai bună pentru cetăţeni, mai puţină poluare, mai puţine accidente, siguranţă în trafic, creşterea calităţii vieţii tuturor”, a precizat Gabriela FIREA.

Totodată, edilul a mai menţionat că, în cadrul primăriei, se lucrează în prezent la o actualizare a vechiului studiu de fezabilitate pentru realizarea Canalului Dunăre – București. „Am vorbit deja și sper să depășim nivelul discuțiilor, pentru că pregătim acum un studiu de fezabilitate — de fapt o updatare a vechiului studiu de fezabilitate — în ceea ce privește un proiect controversat, dar extrem de important, început în perioada comunistă, dar care a fost demarat tot cu banii românilor. Deci, nu mai contează în ce epocă istorică, politică ne aflăm, câtă vreme banii românilor s-au dus către acest obiectiv, mă refer la proiectul Canalul Dunăre-București”. Comisarul European Corina CREŢU a ţinut să explice că, dacă acest proiect va fi propus oficial şi va fi bine argumentat, Bruxelles-ul ar putea lua în calcul să îl sprijine prin acoperirea cheltuielilor cu studiul de fezabilitate.

Totodată, Primarul General a mai vorbit şi despre faptul că în sectoarele în care Capitala nu este considerată eligibilă, s-au găsit soluţii alternative care să îmbunătăţească viaţa bucureştenilor. Astfel, Gabriela FIREA a  anunţat că, deşi în Bucureşti nu se poate construi un spital regional, Municipalitatea a alocat din fonduri proprii suma necesară ridicării unui spital metropolitan şi că, în acelaşi timp, tot din resurse proprii, va finanţa modernizarea şi igienizarea celor 19 unităţi spitaliceşti din subordinea Primăriei Municipiului Bucureşti.

Consilierul de stat, Marius NICA şi totodată fost ministru al Fondurilor Europene a transmis un mesaj din partea premierului Grindeanu, care a confirmat şi pe această cale prioritatea absolută a Executivului – creşterea gradului de absorbţie a fondurilor europene. „Guvernul şi-a asumat un program de guvernare ambiţios, bazat pe o schimbare de paradigmă şi mă refer aici la ponderea cheltuielilor în ce priveşte consumul şi investiţiile, adică 50-50 la sută. S-a discutat despre cele 5 miliarde prevăzute în bugetul pe 2017 ca fonduri nerambursabile incluzând aici şi agricultura.

Am ajuns la aceste cifre după mai multe calcule precise. În luna mai, suma de 2,6 mld de euro este deja realizată”. În condiţiile în care mulţi beneficiari renunţă la accesarea fondurilor europene, Guvernul va trebui să simplifice procedura şi să creeze un mecanism coerent de implementare a unui proiect, a mai specificat Consilierul de stat.

Nu doar demararea de proiecte europenene, ci şi derularea pe perioada de sustenabilitate a acestora este o chestiune care trebuie să ne preocupe, a precizat şi Cristian ERBAŞU, Preşedintele Federaţiei Patronatelor Societăților din Construcţii. Acesta a semnalat că în următorii ani riscăm să rămânem fără forţă de muncă specializată şi a cerut să se ia măsuri care să prevină o asemenea situaţie. „Forţa de muncă în construcţii este de 300 de mii de lucrători. O sută de mii se spune că nu sunt calificaţi. Peste doi ani va fi nevoie de jumătate de milion de lucrători şi nu o să îi avem pe piaţa muncii. Nu există legislaţie ca să aducem contingente din afara Europei. Legislaţia pentru formarea profesională şi ineficienţa din domeniul fiscal şi al achiziţiior publice şi de acordare a autorizaţiilor publice de construcţie vor face ca rezultatele să fie minime. Consecinţa e că proiectele vor fi blocate”.

Eficienţa implementării  în timp a programelor europene impune schimbarea modelului economic al României, a fost de părere Florian MARIN, Vicepreşedintele Consiliului Economic şi Social. „Avem un capital, banii circulă de la Vest la Est şi forţa de muncă de la Est la Vest. Fondurile Europene ar trebui să medieze această antagonie. Problema este că oamenii îşi pierd încrederea în fondurile europene. Ministerul ar trebui să reclădească încrederea în aceste instituţii şi în capacitatea fondurilor europene de a rezolva problemele de dezvoltare. Pericolele din perioada 2014-2020 nu ţin de demararea licitaţiilor de proiecte. În 2018 va fi un deficit major de lichidităţi”, a menţionat Florian MARIN. Acesta a propus elaborarea unui plan masiv de subvenţionare a locurilor de muncă şi finanţarea sectoarelor care nu au standard ocupaţional.

Țara noastră poate să atragă fondurile pe care le are la dispoziţie, a declarat, într-o notă optimistă, fostul ministru al Fondurilor Europene, Eugen TEODOROVICI.

„România poate să absoarbă toate fondurile de 23 de miliarde de euro, care pot fi cheltuiţi în maximum trei ani de zile”. Fostul ministru şi-a argumentat punctul de vedere pe experienţa din trecut, amintind că pînă în 2007 am fost pe primul loc la implementarea programelor preaderare, când am înregistrat 95% absorbţie pe sectorul de mediu şi de transporturi, avantaje pe care nu am ştiut să le capitalizăm, însă, în ultimii zece ani.

Intact Professional Debates le mulțumește tuturor partenerilor și participanților care au contribuit la succesul acestui eveniment!

FONDURI EUROPENE 2017 – UN NOU ÎNCEPUT

28/04/2017

Intact Media Group și Camera de Comerț și Industrie a României organizează forumul “ FONDURI EUROPENE. 2017 – un nou început”, care va avea loc marți, 9 mai 2017, începând cu ora 10:00, la CCIR Business Center, Amfiteatrul Alexandru Ioan Cuza. Evenimentul se va bucura de participarea Comisarului European pentru Politică Regională Corina CREȚU și a Ministrului delegat pentru Fonduri Europene Rovana PLUMB.

La 10 ani de la aderarea României la Uniunea Europeană și în zi de sărbătoare – Ziua Europei – forumul va marca importanța anului 2017, an cheie ce aduce noua șansă la dezvoltare pentru țara noastră.

România are oportunitatea ca, în acest an, să atragă de la Comisia Europeană suma de 5,2 miliarde euro din fondurile aferente Politicii de Coeziune, Politicii Agricole Comune și Politicii de Pescuit. În contextul în care România înregistrează, în prezent, o rată de absorbție redusă a fondurilor corespunzătoare Politicii de coeziune 2014 — 2020, anul 2017 este decisiv pentru țara noastră din punctul de vedere al valorizării acestei şanse istorice privind fondurile europene.

În acest context, evenimentul, care va fi moderat de Alessandra STOICESCU, Director Executiv Intact Media Group, îşi propune o dezbatere aplicată pe tema fondurilor europene, discuție care va aduce la aceeași masă reprezentanţi ai Parlamentului, ai Guvernului României, ai Autorităţilor de Management al Programelor Operaţionale, ai sistemului bancar, ai firmelor de consultanţă și ai consultanților și, în special, ai companiilor cu experiențe pozitive în accesarea de fonduri europene, ai rețelei camerelor de comerț şi industrie şi, nu în ultimul rând, ai reprezentanţilor Corpului Diplomatic acreditat în România.

Temele propuse dezbaterii vizează deblocarea procesului de absorbție a fondurilor europene pentru România, demersurile și mecanismele pentru accelerarea atragerii de fonduri europene, oportunitățile ce țin de fondurile alocate României până în anul 2020, domeniile cu cel mai mic grad de absorbţie și măsurile ce pot fi luate pentru a creşte gradul de absorbţie în aceste sectoare, rolul băncilor în finanțarea și facilitarea procesului de absorbție.

Contact:

Oana DUMITRU, oana.dumitru@intactmediagroup.ro, 0749 029 671

Înscrierea este gratuită în limita locurilor disponibile.

Parteneri

Parteneri media

CAPITALA VERDE INVESTIŢII ÎN MEDIU PENTRU BUCUREŞTI

14/04/2017

Aglomerarea și poluarea sunt principalele două probleme care afectează nivelul de trai al locuitorilor oricărui mare oraș din lume și a căror rezolvare presupune măsuri pentru îmbunătăţirea calităţii aerului, asigurarea de spaţii verzi în mediul urban şi gestionarea ecologizată a deşeurilor. Din nefericire, în acest moment, studiile independente situează Municipiul Bucureşti pe primul loc într-un top al celor mai poluate oraşe de pe continent. Măsuratorile efectuate în timp au evidențiat că aerul inspirat de locuitorii celui mai mare oraș din România este viciat de uriașe cantităţi de noxe şi praf, nivelul noxelor fiind una dintre cele mai importante dovezi a faptului că, in acest moment, Capitala nu îndeplinește una dintre cele mai importante norme ale Uniunii Europeane: asigurarea unei suprafeţe de 26 de metri pătraţi de spaţiu verde pe cap de locuitor. Cum situaţia devine critică, iar insituțiile Uniunii Europeane amenință cu impunerea de sancţiuni financiare importante, actuala administrație a Capitalei a demarat un amplu proces de consultare atât cu autoritățile centrale, cât și cu organizațiile neguvernamentale și companiile private în vederea întocmirii și aplicării unui plan pe termen mediu și lung pentru “curățarea” aerului Capitalei. Principalele soluții propuse în cadrul acestor consultări – investiţiile şi proiectele pentru protecţia mediului, extinderea spaţiilor verzi, colectarea selectivă şi depozitarea în gropi ecologizate a deșeurilor, precum şi valorificarea Parcului Natural Văcăreşti – au fost temele principale de discuţie în cadrul forumului “Capitala verde. Investiţii în mediu pentru Bucureşti”, organizat de INTACT Media Group și moderat de Alessandra STOICESCU.

Proiectul Capitala Verde reprezintă una dintre priorităţile Primăriei Municipiului Bucureşti, în bugetul pentru 2017 fiind alocate aproximativ 60 de milioane de euro pentru protecţia mediului. “Oraşul trebuie să respire”, a declarat edilul Capitalei, Gabriela FIREA, în deschiderea forumului Intact Media Group. Parcurile sunt sursa principală de generare a aerului curat la care au dreptul locuitorii Bucureștiului. Primarul General a explicat și motivele pentru care Capitala a ajuns în situația de a nu putea asigura un aer curat cetățenilor ei: “În perioada 2001-2013, Capitala a pierdut 36 de hectare de teren în parcuri şi 23 de hectare de spaţii verzi şi terenuri pe care sunt amenajate locuri de joacă prin retrocedari. O hotărâre judecătorească trebuie respectată, dar am luat decizia să încercăm să recuperăm aceste zone pierdute”, a precizat Gabriela Firea.

Primarul General a anunţat că lucrează deja la îndreptarea acestei situaţii: “Vom încerca să găsim o soluţie legală ca noii proprietari fie să primească alte terenuri la schimb, fie să le vândă Primăriei la un preţ rezonabil.’’

Primarul General, Gabriela Firea, a mai declarat că Municipalitatea va implementa o soluţie tehnologizată de monitorizare permanentă a calității aerului. „Vom implementa în perioada următoare un sistem operaţional pentru managementul calităţii erului, cu ajutorul căruia vom putea cunoaşte în timp real nivelurile de concentraţii de poluanţi atmosferici şi vom putea emite informări/alarmări ale populaţiei. Vom amplasa în zone pe care le considerăm ca fiind supuse poluării stații de monitorizare. 25 dintre acestea vor fi fixe, 9 stații vor fi relocabile și 20 de echipamente pentru măsurări indicative. Stațiile care vor fi fixe, cele 25, vor fi amplasate în zona spitalelor, școlilor, parcurilor și zonelor de agrement (…). Prin acest sistem de teletransmisie de date vom putea să aflăm în fiecare moment care este gradul de poluare și vom putea transmite aceste informații instituțiilor care să poată lua măsuri”.

Un alt punct important în cadrul programului Capitala Verde este implementarea la nivelulul întregii zone a colectării selective a deșeurilor, dar și refacerea gropilor de gunoi astfel încât ele să corespundă standardelor europene de ecologizare.”Am ajuns ca în 2017 doar 5% din deşeuri să se recicleze. Anul acesta, dacă nu triplăm acest procent, să ajungem la 15%, vom primi amenzi usturătoare‚” a punctat Primarul General al Capitalei, care a ţinut să precizeze că, până în 2020, acest procent trebuie să fie de 50%.

Despre posibile sancţiuni din partea Uniunii Europene a vorbit în cadrul Forumului Intact Madia Group şi Ministrul Mediului, Vicepremierul Graţiela GAVRILESCU. România are de rezolvat în zona gestionării deșeurilor nu mai puțin de nouă situații de infringement, mai multe proiecte cu finanțare europeană fiind în pericol până la rezolvarea acestor situații, a atras atenţia Gavrilescu.

Ministrul a anunţat că, în perioada următoare, va negocia împreună cu primăriile, societăţile de salubritate, societăţile producătoare de ambalaje şi ONG-uri un plan de măsuri pertinent, astfel încât în 2050 ţara noastră să atingă nivelul european de deşeuri zero. ”Îmi doresc lucrul acesta atât ca cetăţean al României, cât şi ca Ministru al Mediului. Este o miză mare când vorbim despre Planul Multianual de Investiţii pe Mediu al Capitalei. Foarte multe generaţii s-ar putea să aibă de suferit dacă nu luăm acum măsuri pe termen lung. Pe mine, ca Ministru al Mediului, mă preocupă ca România să nu mai aibă probleme de infringement şi ca Bucureştiul să devină o adevărată capitală europeană şi, atunci când mergem pe drumurile ţării, să nu mai vedem munţii de gunoi  de pe spaţiile verzi.”

Forumul a oferit companiilor private și reprezentanților ONG deschiderea unui dialog public cu reprezentanții Guvernului, una dintre temele dialogului fiind modul în care fondurile europene pot fi folosite în proiecte de mediu. „Cine răspunde pentru faptul că fondurile europene nu au fost absorbite. Cine răspunde pentru pasivitate?”, i-a întrebat Cristian ERBAŞU, Directorul General Construcții Erbașu, pe reprezentanții Guvernului, care au replicat că: „Trebuie să recuperăm toate lucrurile care nu s-au făcut şi să punem ordine în această ţară, inclusiv pe mediu. Sunt mult prea multe persoane care ar trebui să răspundă pentru nepăsare, dar noi trebuie să considerăm esenţial punctul de plecare de azi. România are posibilitatea să devină una dintre cele mai puternice ţări din punct de vedere economic şi al mediului.”

Una dintre propunerile lansate în cadrul Forumului Capitala Verde a venit din partea unei companii private care a propus reluarea unei idei mai vechi privind transformarea in parcuri a terenurilor abandonate sau lăsate în paragină.

Corneliu PASCU, Președintele Iridex Group, a propus preluarea de către Primărie a unei zone abandonate din zona limitrofă Capitalei: „Există un depozit de gunoi, Giulești-Sârbi, în care s-au depozitat deşeurile de după cutremurul din 1977. Aş propune ca toată această zonă de peste 700 de hectare, nefolosită, să fie preluată de Primăria Municipiului Bucureşti şi să fie împădurită”.

De altfel, replantarea este o soluţie folosită deja de unele primării de sector. „Avem programe anuale de plantare de noi arbori. Mergem pe logica plantelor perene,  nu pe panseluţe. Sectorul 6 va fi primul care va prezenta o grădină realizată pe o clădire”, a anunţat Primarul Sectorului 6 Gabriel MUTU în cadrul forumului.

Până ca astfel de măsuri să poată fi realizate, în prezent există deja un exemplu de succes, Parcul Natural Văcăreşti. Noua administrație a Capitalei are de gând să valorifice potențialul celui mai mare parc urban din Europa continentală la un nivel nemaiîntâlnit până acum.

„Vorbim de un dar pe care natura l-a oferit bucureştenilor şi României. Datorită acestui loc de la marginea oraşului, fiecare locuitor al Capitalei a primit un metru pătrat de spaţiu verde în plus”, a declarat Dan BĂRBULESCU, Directorul Executiv al Asociaţiei Parcul Natural Văcăreşti. „Înfiinţăm administraţia parcului, elaborăm regulamentul parcului şi pe baza studiilor ştiinţifice Constituţia parcului”, a mai spus Bărbulescu, care a anunţat totodată că îi aşteaptă pe bucureşteni şi pe turişti să viziteze acest spaţiu de 184 de hectare.

Spaţiile verzi trebuie să facă parte din arhitectura unui oraş. Aşa, putem asigura un viitor mai sănătos generaţiilor următoare şi de aceea toate planurile şi măsurile prin care resursele naturale pot fi utilizate la maximum trebuie să constituie o prioritate în prezent.

Dezbaterea “Capitala verde. Investiţii în mediu pentru Bucureşti” a fost organizată de Intact Media Group și a fost susținută de
Iridex Group, Construcții Erbașu și Romprest.

Pagina 1 din 3123