Conferințe

DEȘEURILE – DE LA PIERDERE LA RESURSĂ: OBIECTIVE PENTRU ROMÂNIA

15/06/2017

INTACT MEDIA GROUP organizează forumul “Deșeurile – de la pierdere la resursă. Obiective pentru România”, care va avea loc pe 8 august 2017 la Palatul Parlamentului.

La sfârșitul anului 2015, Comisia Europeană a adoptat un pachet de măsuri privind economia circulară pentru stimularea competitivității, crearea de locuri de muncă și generarea unei creșteri durabile. În aplicarea acestui concept, România întâmpină dificultăți. De mulți ani, țara noastră este codaşa Europei la reciclare. Marele minus nu este însă în zona de reciclare a ambalajelor, unde rata este de 57%, ci la capitolul de deşeuri industriale şi municipale. Aici procentul de valorificare şi reciclare abia depăşeşte 7%, în timp ce în țări precum Belgia, Germania, Marea Britanie, gradul e de peste 90%.

La sfârșitul lunii aprilie 2017, Ministerul Mediului a publicat prima versiune a Planului Național de Gestionare a Deșeurilor (PNGD), respectiv a Planului Național de Prevenire a Generării Deșeurilor (PNPGD), menite să susțină România în atingerea obiectivelor europene de mediu. Tot în acest sens, Fondul pentru mediu este un important instrument economico-financiar.

Forumul, care va fi moderat  de Alessandra STOICESCU, Directorul Executiv Intact Media Group, va aduce în prim plan aspecte esențiale privind gestionarea deșeurilor în România și va reuni reprezentanți ai autorităților, ai mediului de afaceri din zona serviciilor de salubritate, reciclare, colectare, companii preocupate de protecția mediului, presă.

Printre temele propuse dezbaterii se numără: economia circulară și valorificarea deșeurilor. Cum răspunde România acestor provocări?; gestionarea deșeurilor municipale din România – dificultăți și obiective; principalele probleme cu care se confruntă proprietarii sau administratorii de depozite pentru deşeuri; soluții pentru neclaritățile legislative din domeniu; performanțe și eșecuri în atingerea obiectivelor Uniunii Europene în domeniul mediului – rolul Fondului pentru mediu.

Contact:

Oana DUMITRU, oana.dumitru@intactmediagroup.ro, 0749 029 671

Înscrierea este gratuită în limita locurilor disponibile.

Parteneri

Parteneri media

FORUMUL CAPITALULUI ROMÂNESC – EDIȚIA A DOUA

12/06/2017

Economia românească este încă, la 28 de ani de la Revoluție, un teren aproape virgin. ”S-ar putea face bani frumoși aici” – ne spun străinii. Și așa și este, numai că antreprenorii români se plâng că, într-adevăr bani frumoși în România fac doar străinii. Statul este mai permisiv cu firmele din afară, în timp ce pe români îi sufocă cu taxe și controale. Este real acest conflict ”capital străin – capital autohton”? Statul spune că nu, însă recunoaște că antreprenorii români sunt într-adevăr discriminați în fața celor străini.

Forumul Capitalului Românesc, organizat de Intact Media Group și ajuns la cea de-a doua ediție, și-a propus să scoată la iveală problemele cu care se confruntă afaceriștii.

Puși față în față cu factorii de decizie, aceștia și-au expus nemulțumirile, au propus soluții și au cerut ajutor. Dezbaterea a reunit personalități marcante ale mediului de business, dar și importanți reprezentanți ai autorităților publice, printre care: Sorin GRINDEANU, Prim-ministrul României, Alexandru PETRESCU, Ministrul pentru Mediul de Afaceri, Comerț și Antreprenoriat, Radu TIMIȘ, Președinte, Cris-Tim, Cristian ERBAȘU, Director General, Construcții Erbașu, Mihai MARCU, Președinte al Consiliului de Administrație MedLife, Mircea TURDEAN, Director General, Farmec, Mircea ISVORANU, Manager Achiziții, Carrefour Romania, Corneliu PASCU, Președinte, Iridex Group, Anca VLAD, fondatoarea Fildas Trading.

”Guvernul cunoaște provocările cu care se confruntă mediul de afaceri românesc: birocrația excesivă, controalele sufocante, lipsa forței de muncă calificate, competiția venită din zona Euro, precum și lipsa unei stabilități fiscale”, a arătat premierul Sorin GRINDEANU.

El a mai precizat că autoritățile nu vor ezita să ia măsurile adecvate, pentru a proteja și a sprijini interesele mediului privat românesc. ”România se mișcă într-o direcție bună, iar perspectivele sunt încurajatoare, dar trebuie să ne asigurăm că vom menține același ritm și că economia funcționează pe baze solide, competitive și sustenabile. În acest moment, prioritatea zero este să dăm drumul la investiții, în ce privește dezvoltarea infrastructurii, pentru că de aceasta depinde dezvoltarea țării. Afacerile dumneavoastră depind de deciziile Guvernului, dar și noi depindem de bunul mers al afacerilor dumneavoastră, pentru că sunteți cei care creează locuri de muncă și care aduc bani la bugetul de stat.”

Reprezentanții a două dintre cele mai de succes firme românești, care au confirmat și în afara țării, au arătat că dezvoltarea lor nu se datorează absolut deloc autorităților române. ”Am fost pe la ambasade și nu am primit niciun sprjin. Nu știu cu ce ne-ați putea ajuta. Suntem afară, dar suntem singuri”, a declarat Gruia STOICA, proprietarul grupului Grampet, cel mai mare holding feroviar privat din Uniunea Europeană.

La rândul lui, și Mircea TURDEAN, Director General Farmec, a arătat că, antreprenorii români pot cunoaște succesul doar prin forțe proprii. ”De 50 de ani exportăm acest brand. Acest efort fantastic se datorează exclusiv oamenilor din companie.”

Ministrul pentru Mediul de Afaceri a arătat toată susținerea pentru ca afacerile românești să devină atractive pentru piața muncii. ”Trebuie să gândim la rece și să ne uităm în jur, la evoluția economiei din Europa. Va trebui să relaxăm inserția forței de muncă din extern în țară”, a declarat Alexandru PETRESCU.

O rețetă a succesului, nu numai pentru România, ci și pentru alte țări vine de la unul dintre cele mai mari supermarketuri din țară, care și-a înființat o cooperativă agricolă, în care a adunat micii producători. ”Am găsit un grup de producători, care lucrau puțin cu noi, pentru că erau reprezentați prost de un intermediar. Au venit la noi încercând să găsească soluții de a lucra direct. Și le-am găsit.

Ușor, ușor, am dezvoltat această cooperativă, în care sunt 80 de familii, care cultivă pe 60 de hactare”, a explicat Mircea ISVORANU, Manager Achiziții Carrefour România.

Corneliu PASCU, Președintele Iridex Group, a arătat că nu există, de fapt, niciun conflict între firmele românești și cele străine. Există, în schimb, o discriminare din partea statului, care tratează în mod preferențial companiile străine.

”Nu banii sunt cei mai importanți, ci încrederea. Acești oameni și-au pierdut încrederea în statul român. Ați putea să-i ajutați nu neapărat dându-le bani, ci prin lipsa corupției și prin simplificarea legislației. Firmele din străinătate sunt mai bune pentru că au armate de avocați și se descurcă în acest hățiș mai bine decât noi”, a explicat și Dragoș ANASTASIU, Președintele Eurolines România.

Luchi GEORGESCU, Managerul Vincom România și Med Prod, a subliniat, la rândul ei, că este nevoie ca statul să asigure un mediu mai prietenos pentru mediul de afaceri.

”Să nu ne mai zbatem atât prin interpretările legislative, să nu mai avem tot timpul stresul controalelor, care au o doză mare de subiectivism sau de interpretare a unei legislații, care nu este foarte clară sau foarte logică. Organele de verificare să fie mai comasate, să știm exact ce avem de făcut, cu cine trebuie să vorbim și legislația să fie mai coerentă, mai obiectivă și foarte bine structurată, pe înțelesul tuturor”, sunt doar câteva dintre aspectele care ar trebui îndreptate, consideră Luchi Georgescu.

Cei care reușesc să depășească barierele impuse de stat se lovesc însă de alte piedici. Cea mai mare problemă, spun antreprenorii, este lipsa forței de muncă calificate. Cristian ERBAȘU, Director General Construcții Erbașu, a atras atenția asupra lipsei de oameni calificați din domeniul construcțiilor. ”Legislația românească limitează la 3.500 numărul angajaților din afara Uniunii Europene pe care îi poate angaja o firmă românească. Problema e că ar fi nevoie de 200-300 de mii.”

Turismul este, de asemenea, grav afectat de lipsa forței de muncă. Oamenii nu sunt atrași din punct de vedere financiar să lucreze în acest domeniu, a explicat Dumitru GRECU, Vicepreședintele Federației Patronatelor din Turismul Românesc. ”Aș propune ca, pe perioada în care angajații din turism lucrează, de sărbători, în weekenduri, să fie stimulați cumva, printr-o reducere a impozitului pe muncă. Faptul că se acordă ajutoare sociale nejustificat atâtor persoane, creează o atitudine incorectă, dăunătoare față de muncă.”

Alexandru PETRESCU, Ministrul pentru Mediul de Afaceri, Comerț și Antreprenoriat, admite că există o problemă sub acest aspect. ”Din ce în ce mai mulți investitori sunt interesați de România. Problema este concentrarea inegală a forței de muncă”, a declarat Petrescu.

Statul nu le-a pus doar piedici antreprenorilor. Oamenii de afaceri recunosc că unele măsuri luate de autorități au ajutat mult. ”TVA-ul de 9% a ajutat industria alimentară să se relanseze, a eliminat concurența neloială și a limitat importurile masive din Comunitatea Europeană. Creșterea salariului minim a ajutat, de asemenea, firmele să-și păstreze angajații”, a declarat Radu TIMIȘ, Președintele Cris-Tim.

Anca VLAD, care deține lanțul de farmacii Catena, a atras atenția asupra lipsei femeilor din managementul companiilor de top. ”Indemnizația de creștere a copilului pentru femeile cu salarii mari nu le încurajează pe acestea să revină la serviciu. O propunere ar fi ca, dacă se întoarce la serviciu, o femeie să primească jumătate din indemnizația pe care ar primi-o dacă ar sta acasă. Ar ajuta statul și ne-ar ajuta și pe noi, angajatorii”, a subliniat Anca Vlad.

Deși reprezintă firmele private românești, participanții la dezbatere s-au arătat interesați și de noua Lege a Salarizării unitare din sistemul bugetar. Mihai MARCU, Președintele Consiliului de Administrație al MedLife, a vrut să știe dacă Guvernul are resursele financiare necesare pentru a acoperi creșterile salariale anunțate. Premierul Sorin Grindeanu a dat asigurări că nu ar fi susținut o lege, fără a avea și resursele necesare. ”Anvelopa de 76 de miliarde de lei pentru anul viitor este sustenabilă. Tot ce Guvernul și-a asumat prin aviz pozitiv este sustenabil”, a explicat șeful Executivului.

Alessandra Stoicescu, Directorul Executiv Intact Media Group și moderatorul Forumului Capitalului Românesc, a tras și concluziile evenimentului: ”Toți oamenii de afaceri români vor două lucruri: predictibilitate legislativă, prin aceasta înțelegându-se ca statul să-i ajute cu legi clare, și doi – șanse egale cu investitorii străini.”

Dezbaterea “Forumul Capitalului Românesc, ediția a doua” a fost organizată de Intact Media Group și a fost susținută de Carrefour Romania, Cris-Tim, Construcții Erbașu, Scandia Food, Blue Air, MedLife, Transferoviar Grup, Farmec,
Grampet Group, Banca Transilvania, Meda, Vincon România.

Intact Professional Debates le mulțumește tuturor partenerilor și participanților care au contribuit la succesul acestui eveniment!

FORUMUL CAPITALULUI ROMÂNESC – EDIȚIA A DOUA

31/05/2017

INTACT MEDIA GROUP organizează Forumul Capitalului Românesc – ediția a doua, care va avea loc miercuri, 7 iunie 2017, începând cu ora 10:00, la Palatul Parlamentului. Evenimentul se va bucura de participarea Prim-ministrului României Sorin GRINDEANU, a Ministrului pentru Mediul de Afaceri, Comerț și Antreprenoriat Alexandru PETRESCU și a Ministrului Economiei Mihai TUDOSE.

Antreprenorii joacă un rol vital în orice economie sănătoasă. La aproape 3 decenii de capitalism, continuăm să descoperim români al căror curaj, ambiție și talent au conturat și au dezvoltat mediul de afaceri autohton. Sunt români care au plecat de la zero și s-au zbătut pentru ideile lor, pentru a le face profitable. Nu au capitulat și nu au încetat să viseze la o altfel de Românie. În ultimii ani, într-un context economic global marcat de dificultăți, rolul antreprenorilor a devenit din ce în ce mai vizibil: sunt cei care creează locuri de muncă atunci când cei mai mulți renunță să mai facă angajări, sunt cei care văd oportunități când economia scârțâie și cei care investesc, inclusiv în recesiune. Deși capitalul privat și-a făcut loc cu greutate în țara noastră, o dată cu trecerea timpului, s-au detașat antreprenori care au reușit să clădească business-uri competitive la nivel național, dar și internațional.

În acest context, INTACT Media Group susține succesul românesc în afaceri prin campania Români care Dezvoltă România din care face parte și Forumul Capitalului Românesc. Evenimentul, care va fi moderat de Alessandra STOICESCU, Director Executiv Intact Media Group, va reuni reprezentanţi ai autorităților, ai mediului de afaceri românesc, ai rețelei camerelor de comerț şi industrie, ai asociațiilor profesionale, ai presei.

Contact:

Oana DUMITRU, oana.dumitru@intactmediagroup.ro, 0749 029 671

Înscrierea este gratuită în limita locurilor disponibile.

Parteneri

Parteneri media

FONDURI EUROPENE 2017 – UN NOU ÎNCEPUT

11/05/2017

Anul 2017 este de o importanţă crucială pentru România. Atingerea unui nivel crescut de dezvoltare economică este un obiectiv al ţării noastre, iar îmbunătăţirea traiului şi creşterea calităţii vieţii se pot înfăptui prin pârghiile pe care le avem la dipoziţie şi vorbim în principal de fondurile europene. Deşi România este membră cu drepturi depline a Uniunii Europene de zece ani, încă întâmpinăm piedici în procesul de absorbţie a banilor de la Bruxelles, iar autorităţile române nu au găsit până acum soluţia cea mai eficientă pentru accelerarea mecanismelor de atragere şi folosire a fondurilor europene. În exerciţiul bugetar al Uniunii Europene pentru intervalul 2014-2020 ne-au fost alocate, prin programul de coeziune, nu mai puţin de 23 de miliarde de euro. Suma este uriaşă, iar în condiţiile în care anul trecut am atras zero fonduri europene, România se află pe nisipuri mişcătoare. Asta cu atât mai mult cu cât in contextul actual european, situaţia arată că bugetul Uniunii va scădea ca urmare a BREXIT-ului şi există tendinţa ca statele europene să devină mult mai exigente şi restrictive în ceea ce priveşte cheltuirea banilor publici. În anul în curs, autorităţile de la Bucureşti trebuie să profite de oportunitatea de a utiliza cele 5,2 miliarde de euro alocate în special Politicii de Coeziune, Politicii Agricole Comune și Politicii de Pescuit.

În funcţie de creşterea gradului de absorbţie, vom putea să ne apărăm interesele în cadrul Comisiei Europene şi să negociem dintr-o poziţie mult mai fermă continuarea programelor europene de dezvoltare şi după anul 2020.

În acest context, chiar de Ziua Europei, Intact Media GROUP, a organizat în parteneriat cu Camera de Comerț și Industrie a României o dezbatere aplicată pe tema fondurilor europene moderată de Alessandra STOICESCU.

„România trebuie să urgenteze implementarea proiectelor din bani europeni, care reprezintă 70% din investiţiile publice realizate în ţara noastră. Primele plăți trebuie făcute în acest an, astfel încât Comisia Europeană să poată pleda pentru continuarea politicii de coeziune atunci când se va dezbate bugetul Uniunii Europene de după anul 2020”, a declarat Corina CREŢU, Comisar European pentru Politică Regională, în cadrul Forumului Intact Media Group.

„Pentru noi, aceste fonduri europene reprezintă singura resursă prin care se poate ajunge la un nivel de trai în media statelor din Vest, la bunăstarea serviciilor publice, a infrastructurii, a zonei rurale. Vorbim despre o şansă pe care nu foarte multe dintre statele lumii o au şi aceasta trebuie folosită. Avem 23 de miliarde de euro la dispoziţie pentru perioada următoare”, a explicat Comisarul European. Înaltul oficial a atras atenţia că suntem într-un moment de răscruce şi a îndemnat autorităţile publice locale şi centrale să treacă la fapte şi să pună în practică toate procedurile necesare deblocării fondurilor europene, astfel încât proiectele să înceapă să fie demarate în cel mai scurt timp posibil. Cu banii pe care îi avem la dipoziţie şi cu concursul autorităţilor şi al mediului de afaceri, ţara noastră are toate premizele să construiască şi să dezvolte infrastructura necesară creşterii calităţii vieţii şi a nivelului de trai.

„Trebuie realmente să trecem de la vorbe la fapte şi deja timpul nu mai are răbdare. 2017 este un an crucial. Vă asigur că aş merge şi pe şantier, fizic, dacă s-ar putea să implementez, dar din păcate nu am ce, nu am unde să lucrez, pe ce şantier, pentru că atunci când vine vorba de infrastructura rutieră, de pildă, cel mai avansat proiect, Sibiu-Piteşti, este încă în faza studiului de fezabilitate. Deci construcţiile nu au început încă”, a adăugat Corina Creţu. Totodată, Comisarul European s-a arătat îngrijorat de faptul că tinerii antreprenori nu mai sunt interesaţi de obţinerea banilor de la Uniunea Europeană din cauza birocraţiei excesive şi a procedurilor greoaie de obţinere a fondurilor europene. Potrivit înaltului reprezentant al Comisiei Europene, statul roman a greşit când a introdus condiţii împovărătoare pentru accesarea fondurilor europene şi a exagerat în încercarea de a proteja banul European. Situaţia se poate însă îndrepta, a spus Corina Creţu, prin reducerea numărului de hârtii care trebuie semnate şi stampilate, simplificarea procedurilor şi prin creşterea calităţii proiectelor finanţate de la Bruxelles.

„Înţeleg că banul european trebuie controlat foarte bine, avem toleranţă zero faţă de fraudă. Pe de altă parte, nu cred că trebuie pornit de la bun început cu totală neîncredere sau totală suspiciune de fraudă în faţa beneficiarilor. Analizele noastre arată că avem în această Politică de Coeziune un procent de 4% erori, iar din acestea 0,5% înseamnă fraudă. În rest, aceste erori nu au consecinţe financiare, sunt din necunoaşterea în totalitate a regulamentelor, sunt erori umane, nu neapărat din dorinţa de a frauda.

Eu vă asigur că banul european este cel mai bine controlat, sistemul naţional românesc este un sistem de primul nivel de control, pe care ne putem baza cel mai mult din Uniunea Europeană, după care avem al doilea nivel de control de la Comisia Europeană şi al treilea OLAF”, a specificat Corina CREŢU.

Birocraţia şi necesitatea resetării formalităţilor care trebuie îndeplinite în procesul de obţinere a fondurilor de la Bruxelles au fost temele principale aduse în discuţie şi de Mihai DARABAN, Preşedintele Camerei de Comerţ şi Industrie a României. Mihai DARABAN a susţinut că problemele din acest domeniu sunt uşor de observat la o atentă analiză a realităţii şi a situaţiei din teren. „Vă vorbește un om care, pentru un proiect transfrontalier la Constanța, a semnat și ștampilat pagină cu pagină 26.200 de pagini. Autoritatea de management, patru inși în același birou cereau câte un document într-un exemplar în original. Le-am spus pe bună dreptate că merit și eu cadou măcar o furgonetă să le car hârtiile. Cam așa stau lucrurile. (…) Cred în această resetare vis-a-vis de formalitățile care trebuiesc îndeplinite. Cred că soluția unui plagiat pozitiv trebuie luată în considerare. Acolo unde nu avem soluții, cred că avem suficiente modele de urmat, măcar în cadrul țărilor care au aderat în primul val. Sper, cu sinceritate, să intrăm pe un drum european pe care îl merităm cu toții”.

Ministrul delegat pentru Fonduri Europene, Rovana PLUMB, reprezentantul Guvernului Grindeanu la Forumul Intact Media Group, a dat asigurări că Executivul are ca prioritate atragerea într-o proporţie cât mai mare a banilor europeni şi că lucrurile s-au pus deja în mişcare pentru eliminarea barierelor din trecut. Poziţia României este de a apăra politica de coeziune şi după anul 2020, aceasta fiind principala forţă investiţională. Rovana Plumb a enumerat câteva dintre cele mai importante rezultate obţinute de pe urma atragerii fondurilor alocate ţării noastre în exercițiul 2007-2013. „Am încheiat perioada de programare 2017-2013 prin transmiterea pachetului de închidere la Comisia Europeană pe 31 martie și am atins, astfel, o rată de absorbție de 90 % din alocarea pe politica de coeziune”.

„Efectul net al utilizării fondurilor europene în perioada 2008 – 2016 este pozitiv, astfel că PIB, cumulat la finele acestui interval, este cu 13,6 % mai mare decât ar fi fost în absența acestor fonduri. Beneficiile fondurilor europene sunt oglindite și de evoluția ratei șomajului, care era, la finele anului trecut, cu 3,7 puncte procentuale mai scăzută decât ar fi fost fără aceste fonduri. Tot datorită fondurilor europene au fost create aproximativ 100.000 locuri de muncă”. 

Ministrul a anunţat că a transmis până acum Autorității de Audit pachetul complet pentru desemnarea autorităţilor de management, astfel încât, incepand din luna iulie, să putem demara mecanismele de solicitare și obținere a banilor de la Comisia Europeană.

În paralel cu acreditarea autorităţilor de management, ministerul de resort îşi propune şi să simplifice acele reguli şi prevederi care îngreunează procesul de absorbţie a fondurilor europene. „Motoarele noastre sunt turate la maximum. Un alt obiectiv este finalizarea unui Manual al Beneficiarului. Astfel, cei care vor depune proiecte pe fonduri europene să aibă la dispoziţie un instrument care să îi ghideze mai bine în accesarea fondurilor şi să răspundă întrebărilor acestora.”

Rovana Plumb a mai declarat că este extrem de interesată de propunerile care vin de la specialiştii în atragerea de fonduri europene din mediul privat, pe care i-a invitat să facă parte din subgrupuri de lucru organizate de minister şi care vor avea drept scop consultarea asupra eloborarii viitoarelor ghiduri, care, odată întocmite să nu stea mai mult de 10 zile în consultare publică.

Totodată, ministrul Fondurilor Europene a anunţat în premieră că, în data de 18 mai, în cadrul şedinţei Comisiei de Monitorizare a Programului Operaţional Capital Uman, va propune eliminarea acelei condiţii de eligibilitate a proiectului ce prevede ca solicitanții să fi accesat și în trecut fonduri europene, pe motiv că se creează discriminare.

O altă problemă semnalată de cei care se înscriu pentru proiectele finanţate prin fondurile nerambursabile este cea a dificultăţii contestării respingerii proiectului. La aceasta, ministrul Rovana Plumb a făcut public faptul că guvernul a început demersurile ca, în viitorul apropiat, să poată fi discutate litigiile pe fonduri europene la Bucureşti, astfel încât cei care se simt neîndreptăţiţi să nu mai fie nevoiţi să apeleze la Curtea de Arbitraj de la Paris.

Unii dintre beneficiarii dezvoltării pe baza proiectelor europene sunt unităţile administrative teritoriale. Primarul General al Capitalei, Gabriela FIREA, a declarat în cadrul forumului Intact Media Group că, în cadrul instituţiei pe care o conduce a fost creat un department specializat în absorbţia fondurilor europene şi monitorizarea proiectelor. Gabriela FIREA a subliniat că Planul de Mobilitate Durabilă Urbană al Capitalei care a fost aprobat de Consiliul General va fi pus în aplicare şi cu ajutorul banilor europeni. Mai mult, pentru ca transportul în Bucureşti să îndeplinească cerinţele de siguranţă şi de mediu şi pentru ca traficul să fie decongestionat, edilul a cerut Guvernului să  transfere în administrarea Municipalităţii Centura  Capitalei. „Este un bilanţ negativ pe care, din nefericire, din punctul meu de vedere, nu avem cum să îl rezolvăm cu puteri miraculoase, câtă vreme orice guvern, orice minister al transporturilor şi fostul CNADNR – actualmente CNAIR – are în responsabilitate multe alte centuri ale oraşelor, drumuri exprese, alte obiective strategice pentru ţară. Nu înţeleg de ce nu ni se acordă – de fapt, o greutate pe umerii noştri – o mare răspundere, pentru că nu cerem Centura Municipiului Bucureşti doar ca să ne fălim cu ea. Dacă o luăm în administrare înseamnă că ne-am făcut calculele, strategia, ne-am organizat, avem multă disciplină şi vrem să finalizăm o dată pentru totdeauna Centura Capitalei, care înseamnă o viaţă mai bună pentru cetăţeni, mai puţină poluare, mai puţine accidente, siguranţă în trafic, creşterea calităţii vieţii tuturor”, a precizat Gabriela FIREA.

Totodată, edilul a mai menţionat că, în cadrul primăriei, se lucrează în prezent la o actualizare a vechiului studiu de fezabilitate pentru realizarea Canalului Dunăre – București. „Am vorbit deja și sper să depășim nivelul discuțiilor, pentru că pregătim acum un studiu de fezabilitate — de fapt o updatare a vechiului studiu de fezabilitate — în ceea ce privește un proiect controversat, dar extrem de important, început în perioada comunistă, dar care a fost demarat tot cu banii românilor. Deci, nu mai contează în ce epocă istorică, politică ne aflăm, câtă vreme banii românilor s-au dus către acest obiectiv, mă refer la proiectul Canalul Dunăre-București”. Comisarul European Corina CREŢU a ţinut să explice că, dacă acest proiect va fi propus oficial şi va fi bine argumentat, Bruxelles-ul ar putea lua în calcul să îl sprijine prin acoperirea cheltuielilor cu studiul de fezabilitate.

Totodată, Primarul General a mai vorbit şi despre faptul că în sectoarele în care Capitala nu este considerată eligibilă, s-au găsit soluţii alternative care să îmbunătăţească viaţa bucureştenilor. Astfel, Gabriela FIREA a  anunţat că, deşi în Bucureşti nu se poate construi un spital regional, Municipalitatea a alocat din fonduri proprii suma necesară ridicării unui spital metropolitan şi că, în acelaşi timp, tot din resurse proprii, va finanţa modernizarea şi igienizarea celor 19 unităţi spitaliceşti din subordinea Primăriei Municipiului Bucureşti.

Consilierul de stat, Marius NICA şi totodată fost ministru al Fondurilor Europene a transmis un mesaj din partea premierului Grindeanu, care a confirmat şi pe această cale prioritatea absolută a Executivului – creşterea gradului de absorbţie a fondurilor europene. „Guvernul şi-a asumat un program de guvernare ambiţios, bazat pe o schimbare de paradigmă şi mă refer aici la ponderea cheltuielilor în ce priveşte consumul şi investiţiile, adică 50-50 la sută. S-a discutat despre cele 5 miliarde prevăzute în bugetul pe 2017 ca fonduri nerambursabile incluzând aici şi agricultura.

Am ajuns la aceste cifre după mai multe calcule precise. În luna mai, suma de 2,6 mld de euro este deja realizată”. În condiţiile în care mulţi beneficiari renunţă la accesarea fondurilor europene, Guvernul va trebui să simplifice procedura şi să creeze un mecanism coerent de implementare a unui proiect, a mai specificat Consilierul de stat.

Nu doar demararea de proiecte europenene, ci şi derularea pe perioada de sustenabilitate a acestora este o chestiune care trebuie să ne preocupe, a precizat şi Cristian ERBAŞU, Preşedintele Federaţiei Patronatelor Societăților din Construcţii. Acesta a semnalat că în următorii ani riscăm să rămânem fără forţă de muncă specializată şi a cerut să se ia măsuri care să prevină o asemenea situaţie. „Forţa de muncă în construcţii este de 300 de mii de lucrători. O sută de mii se spune că nu sunt calificaţi. Peste doi ani va fi nevoie de jumătate de milion de lucrători şi nu o să îi avem pe piaţa muncii. Nu există legislaţie ca să aducem contingente din afara Europei. Legislaţia pentru formarea profesională şi ineficienţa din domeniul fiscal şi al achiziţiior publice şi de acordare a autorizaţiilor publice de construcţie vor face ca rezultatele să fie minime. Consecinţa e că proiectele vor fi blocate”.

Eficienţa implementării  în timp a programelor europene impune schimbarea modelului economic al României, a fost de părere Florian MARIN, Vicepreşedintele Consiliului Economic şi Social. „Avem un capital, banii circulă de la Vest la Est şi forţa de muncă de la Est la Vest. Fondurile Europene ar trebui să medieze această antagonie. Problema este că oamenii îşi pierd încrederea în fondurile europene. Ministerul ar trebui să reclădească încrederea în aceste instituţii şi în capacitatea fondurilor europene de a rezolva problemele de dezvoltare. Pericolele din perioada 2014-2020 nu ţin de demararea licitaţiilor de proiecte. În 2018 va fi un deficit major de lichidităţi”, a menţionat Florian MARIN. Acesta a propus elaborarea unui plan masiv de subvenţionare a locurilor de muncă şi finanţarea sectoarelor care nu au standard ocupaţional.

Țara noastră poate să atragă fondurile pe care le are la dispoziţie, a declarat, într-o notă optimistă, fostul ministru al Fondurilor Europene, Eugen TEODOROVICI.

„România poate să absoarbă toate fondurile de 23 de miliarde de euro, care pot fi cheltuiţi în maximum trei ani de zile”. Fostul ministru şi-a argumentat punctul de vedere pe experienţa din trecut, amintind că pînă în 2007 am fost pe primul loc la implementarea programelor preaderare, când am înregistrat 95% absorbţie pe sectorul de mediu şi de transporturi, avantaje pe care nu am ştiut să le capitalizăm, însă, în ultimii zece ani.

Intact Professional Debates le mulțumește tuturor partenerilor și participanților care au contribuit la succesul acestui eveniment!

Pagina 1 din 1212345...10...Ultima »