Conferințe

Gestionarea Deșeurilor Municipale

22/11/2017

Autoritățile fac pași importanți în privința gestionării deșeurilor, astfel încât România să nu mai fie codașa Europei la acest capitol. La o rată de colectare selectivă de doar 5% în acest moment, este greu de crezut că țara noastră va reuși să atingă, până în 2020, ținta de 50%. O colaborare strânsă între Parlament, Executiv, autorități locale, mediul de afaceri și – cel mai important – populație ne poate aduce însă la un nivel cât mai apropiat de cel impus de Uniunea Europeană. Acestea sunt câteva dintre concluziile Forumului „Gestionarea Deșeurilor Municipale”, organizat de Intact Media Group.

În deschiderea dezbaterii, Alessandra STOICESCU, Director Executiv Intact Media Group, a atras atenția asupra situației grave în care se află în acest moment România: „Suntem tot la un nivel de 5% la capitolul colectare selectivă. Ar trebui ca, până în 2020, să ajungem la un nivel de 50%, dar este foarte greu de crezut că vom ajunge. Legislația este cea care a făcut ca niciunul dintre SMID-uri (Sistem de Management Integrat al Deșeurilor) să nu fie funcțional. Realitatea o vedem în fiecare zi, pe străzi, în jurul nostru. Întrebarea este ce facem să ieșim din această stare de lâncezeală?”.

Grațiela GAVRILESCU, Viceprim-ministru și Ministrul Mediului, prezentă la dezbatere, a anunțat că țara noastră se apropie de finalizarea Planului Național de Gestionare a Deșeurilor, care va fi aprobat de Guvern la sfârșitul lunii noiembrie. „Dăm astfel dovadă de seriozitate ca membru al Uniunii Europene, dovedind că România știe ce are de făcut, iar Guvernul îndeplinește, pas cu pas, programul de guvernare asumat. (…) În paralel cu Planul Național de Gestionare a Deșeurilor, trebuie să găsim și să aprobăm acele modificări de legislație și instrumente economice, astfel încât acest plan să fie respectat.

Trebuie să înțelegem că această colectare selectivă este esențială. Încercăm ca aceste instrumente să fie cât mai bine legiferate, astfel încât să știm care este câștigul fiecărui cetățean pe termen lung” – a arătat Grațiela GAVRILESCU.

Ministrul Mediului a subliniat că legislația nu îi va mai ierta pe cei care nu respectă normele. „În ceea ce privește depozitele neconforme, pe care România trebuia să le închidă, situația, în momentul de față este următoarea: dintre cele 68 de depozite municipale și industriale, pentru care România a fost trimisă la CEDO, am reușit să închidem 11 depozite municipale și un depozit de deșeuri periculoase, urmând ca, până la sfârșitul anului, să fie închise încă trei depozite municipale. Cei asupra cărora statul se va îndrepta pentru a recupera penalitățile, în cazul în care depozitele nu vor fi închise, vor fi proprietarii acestor depozite.” – a menționat  Grațiela GAVRILESCU.

Eforturi pentru rezolvarea problemei deșeurilor se fac și la nivelul autorităților locale. Gabriela FIREA, Primarul General al Municipiului București, a anunțat că la nivelul Capitalei vor fi amenajate mai multe incineratoare de mari dimensiuni, pentru gestionarea deșeurilor municipale. „La nivelul Primăriei Generale am găsit dorința de a se realiza un incinerator de mari dimensiuni, unic pentru Capitală și zona limitrofă, care ar fi putut să obțină și fonduri europene. Am discutat, am analizat, ne-am întâlnit cu mai multi specialiști în domeniu, inclusiv străini. Am informat-o și pe doamna Viceprim-ministru și decizia noastră, la nivelul PMB, având în vedere urgentarea procesului de sortare și colectare, este aceea de a merge pe varianta mai multor astfel de centre, nu doar a unui singur incinerator, care oricum ar fi produs pentru populație un anumit disconfort; nu în sensul emanării unor substanțe, care au un miros neplăcut, ci în sensul în care populația consideră că nu e atât de bine să ai locuința în proximitatea unui astfel de incinerator.” – a arătat Gabriela FIREA.

Primarul General al Municipiului București a mai menționat că astfel de incineratoare există și în alte state membre UE, fără să implice riscuri pentru populație, dar că tendința este de a se realiza mai multe astfel de centre, acoperind implicit o suprafață mai întinsă. „Având în vedere și specificitatea Bucureștiului, cred că ideal ar fi să avem mai multe astfel de stații, și de sortare, și de cogenerare, pentru a acoperi măcar jumătate, dacă nu toate sectoarele Capitalei. Acest fapt este agreat, chiar încurajat, și de către primarii de sector, care își doresc să se implice, să investească prin bugetele locale pe care le au la dispoziție. Bineînțeles, și cu sprijinul PMB, dacă va fi nevoie.” – a precizat Gabriela FIREA.

Primăria Capitalei susține și încurajează orice demers, menit să reducă poluarea la nivelul Bucureștiului, a mai arătat Primarul General: „În ceea ce privește emisiile de biogaz – pentru că sunt cetățeni în București și Ilfov care reclamă că sunt deranjați de miros – noi putem să venim cu soluții să cumpărăm întreaga cantitate de energie produsă, necesară atât pentru CET-uri, cât și pentru iluminatul public, dacă acest gaz se va arde. Susținem investițiile în aceste centre de cogenerare însoțite de stații de sortare, astfel încât la gropile de gunoi să ajungă o cantitate cât mai redusă – fracția umedă, iar deșeurile să se transforme în produs valoros, în energie. Este foarte important să susținem operatorii privați, îi încurajăm și încercăm să le creăm un mediu de afaceri propice. Ar fi bine dacă în perioada următoare se va investi în aceste centre de cogenerare și stații de sortare.”

Despre necesitatea introducerii unor sancțiuni mai ferme în domeniu a vorbit și Robert NEGOIȚĂ, Președinte Asociația Municipiilor din România și Primar al Sectorului 3. „Haideți să facem legislația mai drastică pe zona de transport de deșeuri și gunoi și pe partea de depozitare. Am îngropat orașele în gunoaie pentru că legislația în domeniu este mult prea blândă. Nu putem să-i prindem, iar când îi prindem, amenzile sunt atât de mici, că pentru ei se justifică financiar. Dacă ne dorim să fim o țară curată, trebuie să avem legi cât se poate de aspre pe această zonă. Haideți să operăm acele modificări legislative care să ne ajute în activitate.” – a subliniat Robert NEGOIȚĂ.

Primarii de sectoare au arătat necesitatea unei legislații bine gândite, care să-i ajute să pună în practică măsurile pentru reducerea poluării. Daniel TUDORACHE, Primarul Sectorului 1, a declarat: „Noi ne dorim să facem o centrală de cogenerare, dar trebuie să ne lăsați și pe noi să fim proprietarii gunoiului, să putem construi acea centrală. Ar fi bine să fie câte una în fiecare sector, ideal în afara Bucureștiului, la o distanță rezonabilă de zonele locuite.” Edilul de la Sectorul 1 a vorbit despre măsurile luate până în acest moment: „Am început cu firma noastră de salubritate să colectăm selectiv. Este mai greu la început și pentru că noi, Primăria Sectorului 1, plătim acel gunoi, nu locuitorii, și e greu să îi facem să conștientizeze. Ei consideră că este obligația autorităților. Dacă nu vor să selecteze acel gunoi, o să ajungem să nu-l mai ridicăm. Este singura modalitate prin care îi putem face să conșteintizeze să este normal ca gunoiul să fie selectat înainte de a fi ridicat.”

Și Gabriel MUTU, Primarul Sectorului 6, a vorbit despre piedicile cu care se confruntă, în încercarea de a scăpa sectorul de gunoaie.

„La nivelul sectorului 6, noi am demarat deja o procedură prin care oferim gratuitate asociațiilor de proprietari și proprietarilor care fac colectare selectivă. De asemenea, am aprobat o hotărâre de consiliu local, prin care am stabilit cote minime de plată pentru agenții economici. Aici avem însă o mare problemă: aceștia își subdimensionează contractele de salubrizare, iar cantitățile de deșeuri rezultate sunt depozitate în saci, în intersecții. Și bineînțeles, colectarea acestor deșeuri este susținută financiar de Consiliul Local, ceea ce nu e normal. (…) La nivelul sectorului 6 au început să dispară acele puncte ilegale de depozitare a deșeurilor și societățile neautorizate de primărie, care făceau colectarea.”

Iulian IANCU, Președintele Comisiei pentru industrii şi servicii din Camera Deputaţilor, a prezentat situația dramatică în care a ajuns România la capitolul deșeuri. „Trebuie să fim realiști: România este săracă și extrem de ineficientă. România este în continuare pe contrasens în acest domeniu. România este ”pilotată” în acest război economic la nivelul Uniunii Europene. Avem niște condiționalități de la nivelul Uniunii Europene, iar țintele noastre și situația noastră de azi sunt la ani-lumină față de atingerea acestor obiective în 2020” – a punctat Iulian IANCU. Președintele Comisiei pentru industrii şi servicii din Camera Deputaţilor a explicat cât de necesar este ca cetățenii să cunoască această situație pentru a conștientiza pericolul, dar și beneficiile pe care le-ar putea avea dacă ar colecta selectiv. „Ne trebuie acel tip de program în care factorul social, cetățeanul, să se recunoacă parte a acestui program uriaș de valorificare a unei materii prime esențiale pentru ceea ce vrem să fie economia circulară. Acest program trebuie să fie foarte clar. Uniunea Europeană se uită în primul rând la costul cu materia primă energetică. Noi plătim facturi la energie electrică și gaze mai mari decât Germania, care se bazează pe energie regenerabilă.” – a mai arătat Iulian IANCU, Președintele Comisiei pentru industrii şi servicii din Camera Deputaţilor.

Conștientizarea cetățenilor este esențială, a punctat și Daniel ZAMFIR, Președintele Comisiei economice, industrii şi servicii din Senatul României.

„Cea mai importantă măsură este cea coercitivă. Fără ea, nu vom avea vreodată vreo șansă să atingem țintele dacă oamenii nu vor fi obligați să plătească pentru cât aruncă. Vă dau o cifră care pe mine mă sperie: în România, azi, mai avem capacitate de depozitarede 14 milioane de tone. La cât producem noi acum, în mai puțin de 3 ani, nu vom mai avea unde să depozităm gunoiul. (…) O măsură concretă, pe care ne-a recomandat-o Uniunea Europeană, era taxa la groapă. În Senat s-a aprobat un amendament care suspendă eliminarea taxei la groapă, deci aceasta revine.” – a explicat  Daniel ZAMFIR.

Grațiela GAVRILESCU, Viceprim-ministru și Ministrul Mediului, a subliniat că informarea cetățenilor reprezintă un aspect foarte important, pe care autoritățile îl au în vedere: „Din ianuarie, vom lansa, în parteneriat cu Ministerul Educației, o campanie de informare a populației, astfel încât infornația să ajungă în casa fiecărui cetățean și, în felul acesta, de jos în sus, să pornim această campanie.”

Un alt aspect dezbătut în cadrul Forumului „Gestionarea Deșeurilor Municipale” a vizat dificultățile cu care se confruntă mediul de afaceri privat din acest domeniu. Din păcate, în acest moment, toate cele trei gropi de gunoi din preajma Capitalei sunt închise, fiind în proces de reautorizare. Reprezentanții firmelor din domeniu reclamă piedicile de natură legislativă de care se lovesc.

„Iridex Group, la depozitul din Chiajna, practică cele mai bune măsuri și practici din Europa și are cele mai bune echipamente în eliminarea eventualelor mirosuri. Aceste instalații de cogenerare trebuie amplasate în zone în care să poată fi folosită energia rezultată, deci în apropierea locuințelor. (…) Autoritățile locale sunt implicate și responsabile în totalitate în aceste sarcini, dar sunt și ele împiedicate de o serie de prevederi. Noi am fost convocați la Ministerul Mediului, am stat de vorbă și am făcut unele propuneri în legătură cu aceste modificări legislative, pentru optimizarea acestor procese. Și, dacă se iau măsuri de corectare și reglementare, cu siguranță în lunile următoare România va face pași importanți în domeniul gestiunii deșeurilor.” – a declarat Corneliu PASCU, Președinte Iridex Group.

Constantin DAMOV, Co-fondator Green Group, a atras la rândul lui atenția asupra stadiului precar în care a ajuns România în ceea ce privește managementul deșeurilor, mai exact a risipei: „Este păcat ca noi, cei din industria de reciclare, să facem reciclate pentru celelalte state și să nu captăm această avere, pe care noi azi o scăpăm printre degete către depozitare. Selectarea deșeurilor costă. Colectarea separată a deșeurilor are un cost de peste 200 de euro pe tonă. Dacă nu vom recunoaște aceste costuri, va trebui să mergem pe această soluție, de adunat la grămadă, de aruncat la groapă fără costuri suplimentare. Investiția trebuie neapărat dusă în direcția principiului plătește cât aruncă. Este primul pas către un smart city.”

Cristian LAZĂR, Director Marketing-Dezvoltare Rom Waste Solutions, a vorbit și el despre problemele cu care se confruntă: „E foarte greu să implementezi plata la volum, la cantitate, când autoritățile oferă gratuitate cetățenilor. Ministerul trebuie să facă un efort comun cu autoritățile locale să implementeze corect principiul plătești cât arunci.”

Un exemplu concret de piedici și limite impuse de legislație vine din localitatea Moinești, județul Bacău, acolo unde, din cauza unor probleme din contract, operatorul de salubritate a decis să rezilieze contractul, lăsând 65 de localități să se sufoce sub tone de gunoi. „Din cele 65 de localități din județ, de la 1 noiembrie, a fost sistată colectarea deșeurilor în 35. Am decretat stare de alertă și colectăm cu forțe proprii. Deja avem 200 de tone depozitate la sediul stației de sortare. Nu știu cum vom proceda mai departe. (…) S-a ajuns la această situație pentru că firma de consultanță, în 2010, a făcut o prognoză greșită. A menționat o cantitate de 0,94 tone pe cap de locuitor, acum cantitatea e mai mică cu 40%. De asemenea, a luat în calcul pentru numărul populației, recensământul din 2002.” – a explicat Valentin VIERU, Primarul localității Moinești, județul Bacău.

Viorel ILIE, Ministrul pentru Relația cu Parlamentul, a explicat și el că singurul mod prin care anumite blocaje pot fi depășite ar fi modificarea cadrului legislativ: „Suntem o țară blocată în licitații. Soluția pe care o văd este ca autoritatea de management să aibă deschidere și să permită celor care au întocmit caietele de sarcini să poată modifica contractele. Ar avea de câștigat ambele părți. Operatorul nu va mai fi nevoit să imobilizeze întreaga gamă de echipamente cerute în caietul de sarcini, pe care nu le mai folosește acum. Iar cetățeanul va avea de câștigat prin faptul că se reduc costurile.”

Carmen MIHĂLCESCU, Vicepreședintele Camerei Deputaţilor, i-a asigurat pe participanții la dezbatere de toată susținerea puterii legislative: „Din punct de vedere al Parlamentului, sunt absolut convinsă că, în colaborare cu Executivul, vom elabora cele mai bune măsuri legislative, care să corespundă realităților din teren, astfel încât populația să beneficieze de ele. (…) Campaniile privind gestionarea deșeurilor trebuie continuate și trebuie duse la nivelul populației.”

Transformarea deşeurilor într-o resursă, până în 2020, este unul dintre obiectivele principale ale Foii de parcurs a UE către o Europă eficientă din punct de vedere energetic. Foaia de parcurs subliniază, de asemenea, necesitatea de a asigura o reciclare de înaltă calitate, eliminarea depozitelor de deşeuri, limitarea recuperării de energie la materialele nereciclabile şi stoparea transporturilor ilegale de deşeuri.

Dezbaterea „GESTIONAREA DEȘEURILOR MUNICIPALE” a fost organizată de Intact Media Group și a fost susținută de Iridex Group, Green Group, Rom Waste Solutions și Asociația Municipiilor din România.

Intact Professional Debates le mulțumește tuturor partenerilor și participanților care au contribuit la succesul acestui eveniment!

Piața Imobiliară – Perspective pentru România în 2018

21/11/2017

Piața imobiliară din România stă pe marginea prăpastiei. Nu sunt motive de îngrijorare pentru moment – spun specialiștii – însă situația trebuie urmărită cu mare atenție. Programul „Prima Casă” se apropie, cel mai probabil, de final. Cel puțin în forma actuală. A ajutat piața imobiliară din România să supraviețuiască crizei din 2008 și să se refacă ulterior, însă acum începe să-și arate limitele. Acestea sunt câteva dintre concluziile Formului „Piața Imobiliară – Perspective pentru România în 2018”, organizat de Intact Media Group în cadrul Salonului Imobiliar București și moderat de Alessandra STOICESCU, Directorul Executiv Intact Media Group. Evenimentul a adus la aceeași masă reprezentanți ai segmentului imobiliar și pe cei ai autorităților, care au vorbit deschis despre problemele cu care se confruntă și despre soluțiile ce pot fi găsite.

Ștefan NANU, Director General, Trezoreria Statului, a vorbit despre importanța Programului „Prima Casă”, apreciat ca fiind programul guvernamental care se bucură de cel mai mare succes. „Programul a început în 2009, într-un context special. La momentul respectiv, a fost gândit să faciliteze accesul la creditele pentru locuințe și, bineînțeles, s-a concentrat pe tineri, acea categorie care putea să asigure mai greu condițiile standard solicitate de Banca Națională a României. De aceea a fost aleasă – și agreată cu BNR – acea condiție specială privind avansul de 5%”. De la implementarea Programului „Prima Casă”, în 2009, până în prezent, s-au acordat credite în valoare de 36 de miliarde de lei. În tot acest timp, programul a trecut prin mai multe transformări, cea mai importantă fiind cea din 2013, atunci când s-a axat pe creditarea în lei.

„Prima Casă” începe însă să-și arate „limitele”, iar pentru viitor se are în vedere renunțarea parțială sau – treptat – completă la acest program. „Ne-am consultat cu băncile, cu consumatorii, cu dezvoltatorii. Strategia arată că statul consideră încă util Programul „Prima Casă”, dar, pe termen mediu și lung, vede necesară preluarea de către piață a acestei creditări, într-un mod gradual. (…) Unul dintre obiective este de a determina băncile să acorde credite mai multe în afara Programului „Prima Casă” și probabil că, în curând, vom veni cu un mecanism de evaluare a băncilor în funcție de câte credite dau în afara programului.” – a mai arătat Ștefan NANU.

La rândul său, Alexandru PETRESCU, Director General, Fondul Național de Garantare a Creditelor pentru Întreprinderi Mici și Mijlocii, a subliniat importanța Programului „Prima Casă”. „Putem spune că și-a atins scopul pentru care a fost gândit. (…) În 2009, doar 4% din tranzacțiile imobiliare aveau ca obiect locuințele noi. Azi putem vorbi de locuințe noi într-un procent de 58% din tranzacții și a crescut și calitatea spațiului locativ.” – a punctat Alexandru PETRESCU.

Participanții la Forum au vorbit despre necesitatea restrângerii Programului. „Programul „Prima Casă” a fost un program bun. În perioada 2009-2010, a ajutat piața imobiliară. Acum e altceva. (…) Opinia mea este că piața are nevoie de „Prima Casă”, dar nu să acopere 90% din credite.” – a susținut  Dorel NIȚĂ, Head of Data&Research, Imobiliare.ro.

Bogdan Cosmin IVAN, Secretar General, Asociația Dezvoltatorilor Imobiliari din România – URBANIS a arătat câteva dintre obstacolele cu care se confruntă dezvoltatorii imobiliari din România, prinși între dorința de a realiza proiecte mari, de calitate, și necesitatea de a se limita la bugetele destul de mici ale românilor. El a subliniat importanța reducerii Taxei pe Valoare Adăugată: „Propunem ca locuințele noi să fie sprijinite cu un TVA de 5% – bineînțeles, plafonat – pentru a-i ajuta pe cei care vor o locuință mai mare. Din păcate, clienții se întorc către locunțele vechi. Acest 5% ar fi foarte important pentru un upgrade imobiliar.”

Daniela TĂNASE, director în Ministerul de Finanțe, a explicat că un TVA zero pentru vânzările de locuințe nu este permis de legislația europeană. „S-a solicitat o derogare, dar din păcate răspunsul a fost negativ – nu se poate aplica o cotă mai mică de 5%”. Daniela TĂNASE a precizat însă că, în acest moment, în Parlament există o inițiativă legislativă care vizează introducerea unei cote de TVA de 5% dincolo de prima locuință nouă cumpărată, cu condiția ca valoarea tranzacției să nu depășească 100.000 de euro.

Alessandra STOICESCU, Director Executiv INTACT Media Group și moderatorul Forumului, a adus în atenție o altă problemă cu care se confruntă dezvoltatorii – obținerea avizelor și a autorizațiilor ISU: „Mulți dezvoltatori reproșează că este aproape imposibil să îndeplinești aceste norme de protecție la incendiu, iar acest lucru duce la blocaje.”

Robert STRUGARIU, lt. col. în cadrul Inspectoratului General pentru Situații de Urgență, a recunoscut că autoritățile au identificat anumite probleme, pe care încearcă să le soluționeze prin proiecte legislative. „IGSU a luat act și a inițiat un proiect de modificare a actului normativ. (…) Dar nu suntem neapărat singurii vinovați de aceste blocaje. Trebuie să avem în vedere și ceilalți factori – cei care participă la proiectarea și la execuția acestor construcții – pentru că nu trebuie să scădem nivelul de siguranță. De exemplu, un aspect de care ne lovim vizează autorizarea parcajelor aferente construcțiilor: dezvoltatorul vinde un apartament în curs de execuție, proiectul se finalizează fără a fi realizate toate măsurile de siguranță, astfel încât asociația de proprietari se trezește peste un timp că trebuie să mai investească mulți bani.” – a mai arătat Robert STRUGARIU.

Bogdan Cosmin IVAN a atras atenția și asupra semnalelor îngrijorătoare care se văd acum pe piața imobiliară: „Din păcate, în acest moment, asistăm la niște turbulențe în domeniul imobiliar – creșterea ROBOR, creșterea cursului Euro – care afectează piața.”

Dorel NIȚĂ, Head of Data&Research, Imobiliare.ro, a tras la rândul lui un semnal de alarmă: „În ultimele luni, am sesizat anumite modificări pe piața imobiliară, care pot crea dificultăți. Probabil au legătură cu modificările macroeconomice – ROBOR, curs de schimb. Cert este că ceva s-a întâmplat la mijlocul anului, care a dat piața imobiliară peste cap. În primul rând, piața imobiliară funcționează pe încredere și, dacă nu există încredere, se prăbușește. Ceea ce sesizăm în ultimele 3 luni este o scădere a încrederii. (…) În mod cert nu ne aflăm într-o bulă, dar trebuie să urmărim cu atenție ce se întâmplă.”

Arh. Sorin CIOMARTAN, Membru în Senatul Uniunii Arhitecților din România, a atras atenția asupra pericolelor ce vin dintr-un ritm prea accelerat de dezvoltare a pieței imobiliare: „Vrem să atenționăm asupra acestui aspect, legat de viteză. Credem că bula imobiliară nu este exclusă. Piața se reglează – se umflă și se dezumflă tocmai pentru că nu reușim să găsim ritmul cel bun.” .

Autoritățile locale conștientizează, la rândul lor, provocările pieței imobiliare și încearcă să vină cu proiecte care să îmbine nevoile oamenilor cu cele ale dezvoltatorilor, dar și cu rigorile legii. „În ultimul an, în Primărie, am văzut multe proiecte pe care le consider precare, iar acest lucru vine probabil din situația financiară, dar și din calitatea actului arhitectural.” – a declarat, în cadrul Forumului, Michaela Tomnița FLORESCU, Viceprimar în Primăria Municipiului București. „Conceptul smart-city înseamnă să poți să oferi o calitate, un confort urban. Masterplanul Capitalei va fi gata în 2018 și va reglementa multe aspecte. (…) E vorba de o sistematizare urbană. Nu se poate ca pe un teren să facem numai locuințe și să nu ne gândim că există și o infrastructură, o rețea sanitară, educațională, culturală.” – a continuat Michaela Tomnița FLORESCU.

Despre evoluția pieței imobiliare din România a vorbit și Alin CARAMAN, Organizator Salonul Imobiliar București. El a apreciat o evoluție a standardelor la care dezvoltatorii se raportează la piață. „Am o mare satisfacție. În doar 3 ani, de când organizez Salonul Imobiliar București, am observat că nivelul a crescut mult. La standuri am văzut mare atenție la detalii, iar acest lucru este extraordinar de știut pentru cei care vor cumpăra apartamente sau case. Am văzut unii expozanți în lacrimi – pentru că nu le ieșeau anumite lucruri – și așa am văzut și sufletul pe care îl puneți în proiectele dumneavoastră.” – a arătat  Alin CARAMAN.

Dezbaterea “Piața imobiliară. Perspective pentru România în 2018” a fost organizată de Intact Media Group și a fost susținută de SALONUL IMOBILIAR BUCUREȘTI.

Intact Professional Debates le mulțumește tuturor partenerilor și participanților care au contribuit la succesul acestui eveniment!

Criza forței de muncă și impactul asupra marilor proiecte de infrastructură

15/11/2017

INTACT MEDIA GROUP organizează Forumul „Criza forței de muncă și impactul asupra marilor proiecte de infrastructură”, care va avea loc luni, 27 noiembrie 2017, ora 10:00, la Palatul Parlamentului.

Dacă anul trecut piaţa construcţiilor a înregistrat o scădere de 2% faţă de anul precedent la circa 43,3 miliarde lei (9,64 mld. euro), în trimestrul I din 2017, pe piaţa de construcţii, rezultatele sunt mixte: piaţa rezidenţială creşte cu 77%, în timp ce lucrările de infrastructură scad cu 22%. Piaţa de apartamente şi de birouri din principalele oraşe creşte, în schimb drumurile şi canalizarea din ţară rămân în urmă. Acest trend de cădere pe infrastructură, unde statul este principalul jucător, afectează companiile româneşti, fabricile şi transportatorii locali, forţa de muncă mai bine plătită şi, în final, comunităţile locale şi zonele cele mai sărace.

Deficitul de muncitori calificaţi în construcţii, estimat de patronate la circa 200.000 de angajaţi, a condus la o creştere a costurilor de construcţie cu 10-15% în ultimii doi ani. Numărul mediu de salariaţi din sectorul construcţiilor, estimat pentru anul trecut, se ridică la 377.700 de persoane, iar necesarul de muncitori va creşte la 600.000 de persoane dacă lucrările publice anunţate de Guvernul României vor fi demarate, chiar şi parţial, în anii următori.

Conform clasamentului general „EU Transport Scoreboard” realizat de Comisia Europeană în septembrie 2016, la capitolul „calitatea drumurilor”, România este codașă, cu un punctaj de 2,75 față de media UE de 4,88. România este pe locul 28, ultimul din UE. De asemenea, potrivit Indexului Competitivității Globale publicat de Forumul Economic Mondial, România înregistrează unul dintre cele mai scăzute scoruri din Uniunea Europeană în ceea ce privește calitatea infrastructurii, de 3,61, în vreme ce media țărilor UE 15 este de 5,65, iar media statelor din ECE este de 4,02.

În acest context, forumul moderat de Alessandra STOICESCU, Director Executiv INTACT Media Group, va aduce pe masa dezbaterii aspecte esențiale privind piața construcțiilor din România și forța de muncă din acest sector și va reuni reprezentanţi ai autorităților, ai mediului de afaceri din zona serviciilor de construcții și transporturi, asociații și patronate din domeniu, presă.

Printre temele evenimentului se numără: stadiul marilor proiecte de intrastructură şi dezvoltarea de noi proiecte de interes național; criza forței de muncă din domeniul construcțiilor – situația din statele Uniunii Europene și din România; infrastructura – un indicator important la nivel macroeconomic; cum poate fi îmbunătățită legislaţia din domeniul construcțiilor și transporturilor?; plata defalcată a TVA – care este impactul asupra mediului de afaceri în general și asupra pieței construcțiilor în particular?; care este necesarul de finanțare din fonduri europene a investițiilor în infrastructură pentru România?.

Dintre speakerii evenimentului:

  • Ion – Marcel CIOLACU, Viceprim-ministru

  • Lia-Olguța VASILESCU, Ministrul Muncii și Justiției Sociale

  • Ciprian Lucian ROȘCA, Secretar de Stat, Ministerul Dezvoltării Regionale, Administrației Publice și Fondurilor Europene

  • Mircea Florin BIBAN, Secretar de Stat, Ministerul Transporturilor

  • Cristian ERBAȘU, Președinte, Federația Patronatelor Societăților din Construcții

  • Ovidiu ILIESCU, Director General, Casa Socială a Constructorilor

Contact:

Oana DUMITRU, oana.dumitru@intactmediagroup.ro, 0749 029 671

Înscrierea este gratuită în limita locurilor disponibile.

Parteneri

Parteneri media

Gestionarea deșeurilor municipale

10/11/2017

Gestionarea deseurilor municipale

INTACT MEDIA GROUP organizează forumul „GESTIONAREA DEȘEURILOR MUNICIPALE”, care va avea loc luni, 20 noiembrie 2017, începând cu ora 10:00, la Palatul Parlamentului.

România este unul dintre cele mai neperformante state membre UE în ceea ce privește gestionarea deșeurilor municipale solide. În 2015, aceasta a înregistrat cea mai mare rată de depozitare a deșeurilor din UE, mai exact 72%, cu mult peste media UE de 25,6%. La sfârșitul lunii aprilie 2017, Ministerul Mediului a publicat prima versiune a Planului Național de Gestionare a Deșeurilor (PNGD), respectiv a Planului Național de Prevenire a Generării Deșeurilor (PNPGD), după ce Comisia Europeană anunțase că trimite România în fața Curții de Justiție a UE. Potrivit forului european, autoritățile române ar fi trebuit să revizuiască și să actualizeze planul național de gestionare a deșeurilor și programul de prevenire a generării de deșeuri, cel târziu în 2013. Principalele propuneri de revizuire a cadrului legislativ includ pregătirea pentru reutilizare și reciclarea a 65% din masa deșeurilor municipale până în 2030, cu o țintă intermediară de 60%, în anul 2025.

Conform Agenției Europene de Mediu, majoritatea deşeurilor municipale din UE se mai trimit încă la depozite de deşeuri (45%). Totuşi, tot mai multe deşeuri municipale sunt reciclate sau compostate (37%) sau incinerate cu recuperare de energie (18%).

În acest context, forumul moderat de Alessandra STOICESCU, Director Executiv INTACT Media Group, va aduce pe masa dezbaterii aspecte esențiale privind gestionarea deșeurilor municipale și va reuni reprezentanți ai autorităților, ai mediului de afaceri din zona serviciilor de salubritate, reciclare, colectare, companii preocupate de protecția mediului, presă.

Printre temele evenimentului se numără: gestionarea deșeurilor municipale – stadiul implementării Planului Național de Gestiune a Deșeurilor; care sunt perspectivele pentru punerea în funcțiune a Sistemelor de Management Integrat al Deșeurilor (SMID) finalizate, din care doar 2 sunt active în acest moment; principalele probleme cu care se confruntă administratorii de depozite pentru deșeuri; soluții pentru neclaritățile legislative din domeniu; mare parte dintre depozitele de gunoi din țară și cele trei depozite care deservesc capitala sunt fără autorizație de mediu sau în curs de reautorizare. Cum facem sa nu mai ajungem în această situație iar ANM să notifice autoritățile din timp despre perspectiva rămânerii fără variante de depozitare a deșeurilor?

Dintre speakerii evenimentului:

  • Grațiela GAVRILESCU, Viceprim-ministru, Ministrul Mediului
  • Gabriela FIREA, Primarul General al Municipiului București
  • Iulian IANCU, Președinte, Comisia pentru industrii şi servicii, Camera Deputaţilor
  • Daniel ZAMFIR, Președinte, Comisia economică, industrii şi servicii, Senatul României
  • Corneliu PASCU, Președinte, Iridex Group
  • Constantin DAMOV, Co-Fondator, Green Group
  • Cristian LAZĂR, Director Marketing-Dezvoltare, Rom Waste Solutions

Contact:

Oana DUMITRU, oana.dumitru@intactmediagroup.ro, 0749 029 671

Înscrierea este gratuită în limita locurilor disponibile.

Parteneri

Parteneri media

Piața Imobiliară. Perspective pentru România în 2018.

10/11/2017

 

INTACT MEDIA GROUP organizează forumul “Piața imobiliară. Perspective pentru România în 2018” în cadrul “Salonului Imobiliar București”. Evenimentul va avea loc vineri, 17 noiembrie 2017, ora 11:00, la Palatul Parlamentului.

În al treilea trimestru al anului 2017, indicele prețului pentru proprietățile rezidenţiale din România a înregistrat o creștere de 1,1% comparativ cu trimestrul al doilea din acest an şi a consemnat o majorare de 9,2% faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut, potrivit indicelui imobiliar realizat de Eurobank Property Services. Pe fondul evoluţiei pozitive din ultimii cinci ani, cu o medie anuală de 2,1%, creşterile trimestriale recente susţin tendinţa de revenire a pieţei româneşti. Această prognoză este confirmată și de indicele prețurilor din București, care și-a continuat parcursul ascendent de la an la an, cu o valoare de 7%, respectiv de indicele Bucureşti-periferic, cu 6%, comparativ cu trimestrul al III-lea din 2016.

Pe de altă parte, creşterea preţurilor locuinţelor îi face pe oameni să apeleze la creditare, iar BNR avertizează că majorarea Robor poate aduce un nou val de restanţe. O treime dintre persoanele care s-au împrumutat în ultimul an la bancă pentru a-şi cumpăra o locuinţă au un grad de îndatorare de peste 55%, ceea ce înseamnă că rata lunară reprezintă mai mult de jumătate din câştigul lunar, potrivit Comitetului Naţional privind Supravegherea Macroprudenţială.

În acest context, forumul moderat de Alessandra STOICESCU, Director Executiv INTACT Media Group, va aduce pe masa dezbaterii aspecte esențiale privind piața imobiliară din România și va reuni reprezentanţi ai autorităţilor și ai mediului de afaceri din domeniu.

Printre temele evenimentului se numără: piața imobiliară din România – provocări și perspective pentru anul 2018; care sunt proiectele autoritățolor centrale și locale ce pot influența piața imobiliară?; fiscalitatea pe piața imobiliară – condiții actuale și tendințe pentru 2018; efectele majorării ROBOR asupra gradului de îndatorare a populației, precum și la nivelul sistemului financiar și al economiei; riscul producerii unei noi crize imobiliare: se va sparge „bula imobiliară” în următorii doi ani?; simplificarea procedurilor de obținere a avizărilor și autorizațiilor de securitate la incendiu; continuitatea Programului „Prima Casă”: Strategia Programului pe termen mediu; măsuri pentru stimularea industriei și a pieței de locuințe noi.

Dintre speakerii evenimentului:

  • Ștefan NANU, Director General, Trezoreria Statului
  • Michaela Tomnița FLORESCU, Viceprimar, Primăria Municipiului București
  • Dr. Raed ARAFAT, Secretar de Stat, Ministerul Afacerilor Interne
  • Alin CARAMAN, Organizator Salonul Imobiliar București

Contact:

Oana DUMITRU, oana.dumitru@intactmediagroup.ro, 0749 029 671

Parteneri

Parteneri media

Health Forum – Finanțarea sistemului de sănătate 2018

21/10/2017

Evenimentul Health Forum – Finanțarea sistemului de sănătate 2018, moderat de Alessandra STOICESCU, Directorul Executiv Intact Media Group, s-a bucurat de participarea Comisarului European pentru Sănătate și Siguranță Alimentară Vytenis ANDRIUKAITIS, alături de cei mai importanți jucători și reprezentanți ai autorităților din domeniu.

În cadrul forumului, Comisarul European a explicat că, dincolo de aspectul uman, sănătatea  populației prezintă avantaje tangibile pentru orice țară. ”A nu ne ocupa de sănătate, a ignora factorii de risc înseamnă pierderi de vieți, ceea ce înseamnă pierderi economice. Numărul mare de decese la vârste premature duce la pierderi în economie. Rolul nostru este să prevenim astfel de situații nefericite și trebuie să ne preocupăm de cum putem să-i determinăm pe oameni să-și poarte de grijă.” – a arătat Vytenis ANDRIUKAITIS.

Comisarul european a atras atenția asupra principalilor factori de risc care amenință sănătatea românilor, cum ar fi fumatul, consumul de alcool, viața sedentară și alimentația nesănătoasă. ”Prevenția costă mult mai puțin decât tratamentele ulterioare. (…) Trebuie să exploatăm cât mai mult potențialul marketingului pentru a îndruma populația către produsele sănătoase. De asemenea, trebuie să luptăm pentru prevenirea alcoolismului și a efectelor lui dezastruoase asupra tinerilor. Prevenirea bolii este, pentru mine, cel mai important pas către o stare bună de sănătate.”

Vytenis ANDRIUKAITIS a vorbit și despre reformele în sănătate pe care România trebuie să le îndeplinească, la recomandarea Uniunii Europene. ”România a făcut unele lucruri bune, prin implementarea cardurilor de sănătate. Dar mai este nevoie de îmbunătățirea accesului la sistemul de sănătate.”

Fondurile nerambursabile sunt un instru-ment-cheie pentru aceste reforme. (…) Este important ca Ministerul Sănătății să accentueze programele de screening și de vaccinare. Este esențial ca oamenii să conștientizeze importanța vaccinării și să aibă încredere în ea.”

În ceea ce privește partea financiară,  ANDRIUKAITIS a explicat că aceasta este o problemă cu care se confruntă multe țări din Uniunea Europeană. ”În România, sistemul este subfinanțat, ceea ce înseamnă risc pentru sustenabilitatea pe termen mediu și lung. Bugetul de stat susține o serie de activități, dar, în ceea ce privește cheltuielile, acestea sunt la un nivel foarte scăzut, ceea ce împiedică promovarea unui stil de viață sănătos.”

Sistemul sanitar românesc e la pământ. O simt zilnic mii de pacienți și o spun și datele statistice. România se află pe ultimul loc, al 35-lea în clasament, conform Indexului european al sistemelor de sănătate – ediția pe anul 2016. Țara noastră este în urma unor țări ca Albania, Bulgaria și Muntenegru.

Ionuț MIȘA, Ministrul Finanțelor Publice, a dat asigurări că domeniul sănătății reprezintă o prioritate pe agenda Guvernului. Acesta a  recunoscut însă că limitările de natură financiară pun multe piedici, pe care Executivul încearcă să le depășească. ”Indiscutabil că fără bani nu se face nimic. (…) Anul acesta, pentru a încuraja medicii să rămână în România și să ofere un act medical cât mai bun, fondul de salarii va crește cu 2,9 miliarde, deci salariile nete vor crește cu 25%.

Este un efort bugetar care își găsește motivația și sperăm ca el să răspundă la o parte din solicitările personalului medical.

Pe lângă aceasta, s-au alocat 600 de milioane de euro pentru serviciul de urgență. Există în plan să se achiziționeze computere tomograf și mai multe echipamente medicale. De asemenea, vor fi achiziționate 2.200 de ambulanțe noi. Sperăm că acești bani se vor utiliza judicios și vor ajunge acolo unde este nevoie de ei – la beneficiarul final, cetățeanul.”

”Fără bani nu ai sănătate. Nu ai medicamentul și știi că mori sau ai trei diagnostice diferite de la trei spitale și nu știi ce să faci – cam aceasta este situația.” – a arătat Alessandra STOICESCU, Directorul Executiv INTACT Media Group și moderatorul Forumului.

Taxa claw-back, corelată cu celelalte reglementări ale sistemului de sănătate românesc printre care reducerea preţurilor medicamentelor, este una dintre cele mai mari poveri fiscale cu care se confruntă industria farmaceutică din România. Taxa claw-back, ce reprezintă valoarea deficitului bugetului de medicamente, a ajuns la 19,86% în trimestrul I al anului 2017. Aceasta a înregistrat o creștere considerabilă, de peste 4 puncte procentuale, prin comparație cu același trimestru al anului 2016.

Sorin POPESCU, Country Director România, ad interim, Amgen, a vorbit despre dezavantajele taxei claw-back. ”Atunci când încerci să folosești un pantof care îți este mult mai mic și tot încerci să bagi piciorul în pantoful care este mult mai mic, respectiv nevoile noastre mari într-un buget foarte mic, la un moment dat el se rupe. Noi cand am încercat să avem prețurile cele mai mici din Europa și ne-am străduit să le ținem cele mai mici, ne-au rupt în alta parte. Am rămas fără medicamente. Așa s-a întâmplat cu claw-back.”

Unele state din Europa au eliminat complet taxa la anumite produse.”

Liviu POPESCU, Director Relații Externe, Asociația Română a Producătorilor Internaționali de Medicamente (ARPIM), a explicat că principala cauză a problemelor cu care se confruntă în acest moment piața farmaceutică din România o reprezintă insistența de a menține cel mai scăzut preț al medicamentelor din Europa. ”Avem cele mai ieftine medicamente, dar care lipsesc din rafturi. Taxa claw-back vine dintr-o etapă financiară extrem de dificilă pentru România, dar care nu mai face față în ziua de azi.”

Piața de medicamente a scăzut periculos de mult în ultimii ani, iar una dintre cauze o reprezintă comerțul paralel.

Florian BODOG, Ministrul Sănătății, a atras atenția asupra problemelor provocate. ”Unele companii producătoare au oameni implicați în exportul paralel și mi-aș dori anchete interne la aceste firme. Aș dori să știu cine sunt oamenii din spatele acestei rețele care exportă medicamente.”

Coralia KREYER, Directorul Executiv al Asociaţiei Distribuitorilor Europeni de Medicamente, a vorbit la rândul ei despre avantajele distribuției paralele. ”Până acum nu s-a găsit o soluție pentru stoparea comerțului paralel. Este posibilă o restricționare în situații excepționale, bazate pe date concrete. (…) Importul paralel chiar este o sursă alternativă de aprovizionare, dar și un beneficiu pentru pacienți și pentru bugetul statului.”

România se află din nou pe ultimul loc în ce privește rezultatele tratamentelor, categoria cea mai importantă a clasamentului. Dintre problemele sistemului medical public românesc sunt structura învechită a sistemului medical, cu un raport crescut al îngrijirilor acordate în spital față de cele din ambulator, discriminarea grupurilor minoritare – precum cetățenii de etnie romă – în asistența medicală.

Călin GĂLĂȘEANU, Director General Bristol-Myers Squibb România, a atras atenția asupra problemei privind accesul pacienților la medicamentele inovative. ”Pentru a ajunge să facem parte din marea familie europeană și din punctul de vedere al accesului la terapie inovatoare, începând de anul viitor, România ar trebui să nu mai cheltuiască bani în sănătate, ci să investească bani în sănătate.”

Christian RODSETH, Managing Director, Janssen Romania, Administrator Johnson & Johnson Romania, a vorbit și el despre importanța accesului la tratamente inovative.

”Nu există îndoială că trebuie să continuăm să avem acces la inovație. Nu e vorba de aceleași medicamente pentru aceleași boli, ci de tratamente specifice pentru fiecare pacient, pentru că fiecare reacționează diferit. Nu există o rețetă aplicabilă tuturor, trebuie să ne adaptăm fiecărui pacient în parte. (…) Aș vrea să felicit autoritățile, pentru că s-au înregistrat progrese, chiar dacă lente. O populație sănătoasă contribuie la averea țării, este în sine o bogăție și trebuie să investim în sănătate, pentru că, dacă nu suntem deja pacienți, sigur vom fi la un moment dat în viață.”

Vasile CEPOI, Președinte Autoritatea Națională de Management al Calității în Sănătate, a atras atenția asupra pericolului pe care îl pot reprezenta medicamentele inovative, folosite greșit. ”Cea mai mare inovație a secolului trecut au fost antibioticele. Folosite prost ne-au adus în situația de azi, cu rezistența la antibiotice. (…) Oricâți bani am băga în sănătate, dacă nu îmbunătățim managementul, nu vom obține rezultate mai bune.”

Martine DRAULLETTE, General Manager, Roche Romania, a atras la rândul ei atenția asupra unei statistici crunte: mii de  femei mor anual în România din cauza cancerului de sân.

”Sărăcia este una dintre cauze, pentru că pacienții nu au bani să plătească analize și teste. Chiar dacă ele, teoretic, sunt gratuite, realitatea este alta.”

Cezar IRIMIA, Președintele Alianței Pacienților Cronici din România, a vorbit despre problemele cu care se confruntă pacienții. ”Nu pot să neg îmbunătățirea listei de medicamente și a accesului la noi terapii, dar lentoarea asta omoară oameni. Birocrația omoară pacienți. Trebuie să faceți ceva.”

Profesor doctor Alexandru RAFILA, Președintele Societății Române de Microbiologie, a vorbit despre necesitatea schimbării modului în care este perceput sistemul sanitar la toate nivelurile. ”Trebuie să gândim pe termen mediu și lung. Dacă tragem linie, care sunt costurile pentru medicamentele compensate și gratuite sau pentru accesul la serviciile de sănătate, o să vedem că, odată cu creșterea duratei de viață, lucrurile acestea nu sunt sustenabile. Haideți să schimbăm filozofia și să ajutăm Ministerul Sănătății și Casa Națională de Asigurări de Sănătate să încurajeze o medicină a omului sănătos.” – a conchis Alexandru RAFILA.

Dezbaterea “Health Forum. Finanțarea sistemului de sănătate 2018” a fost organizată de Intact Media Group și a fost susținută de Bristol-Myers Squibb, Janssen Romania, Roche Romania, Amgen, Shire, Asociaţia Română a Producătorilor Internaţionali de Medicamente (ARPIM), Antibiotice.

Mulțumim tuturor partenerilor și participanților care au contribuit la succesul acestui eveniment!

HEALTH FORUM – finanțarea sistemului de sănătate 2018

28/09/2017

 

INTACT MEDIA GROUP organizează evenimentul “HEALTH FORUM – finanțarea sistemului de sănătate 2018”, care va avea loc pe 19 octombrie, începând cu ora 10:00, la Palatul Parlamentului. Forumul se va bucura de participarea Comisarului European pentru Sănătate Vytenis ANDRIUKAITIS și a Ministrului Sănătății Florian BODOG.

România se află pe ultimul loc, al 35-lea în clasament, conform Indexului european al sistemelor de sănătate (EHCI) – ediția pe anul 2016. Țara noastră a adunat 497 de puncte dintr-un maximum posibil de 1.000, în urma unor țări ca Albania, Bulgaria și Muntenegru. România se află din nou pe ultimul loc în ce privește rezultatele tratamentelor, categoria cea mai importantă a clasamentului. Dintre problemele sistemului medical public românesc semnalate în raport sunt structura învechită a sistemului medical, cu un raport crescut al îngrijirilor acordate în spital față de cele din ambulator, discriminarea grupurilor minoritare – precum cetățenii de etnie romă – în asistența medicală.

Piața de medicamente a scăzut în 2016 cu 4,4%, în principal din cauza scăderii medicamentelor pe bază de prescripție în farmacii cu 7,5%, conform datelor de piață furnizate de Cegedim. Pe unele segmente de importanță majoră pentru sănătatea populației, precum cel al bolilor cardiovasculare, piața a scăzut cu 18,6%. În 2017, piața de produse OTC din România, ce include medicamentele fără prescripție medicală, suplimentele alimentare și dispozitivele medicale pentru îngrijire personală, a scăzut cu aproximativ 7% în trimestrul II față de primele trei luni ale anului, conform datelor Cegedim. În pofida acestei scăderi, vânzările aferente celui de-al doilea trimestru al anului au fost cu 19,4% mai mari față de aceeași perioadă a anului trecut.

În continuare taxa clawback, corelată cu celelalte reglementări ale sistemului de sănătate românesc printre care reducerea preţurilor medicamentelor, este una dintre cele mai mari poveri fiscale cu care se confruntă industria farmaceutică din România. Taxa clawback care reprezintă valoarea deficitului bugetului de medicamente a ajuns la 19,86% în trimestrul I al anului 2017. Aceasta a înregistrat o creștere considerabilă, de peste 4 puncte procentuale, prin comparație cu același trimestru al anului 2016.

Forumul, care va fi moderat  de Alessandra STOICESCU, Directorul Executiv Intact Media Group, va aduce pe masa discuției principalele probleme cu care se confruntă sistemul de sănătate din România și va reuni reprezentanți ai autorităților, ai producătorilor de medicamente, ai lanţurilor farmaceutice, ai presei.

Printre temele propuse dezbaterii se numără: performanța sistemelor naționale de sănătate la nivel european – provocări comune și capacitatea de adaptare la acestea; bune practici în țările europene privind fiscalitatea pe piața de medicamente. Ar trebui regândit actualul sistem de taxă claw-back din România?; strategia Comisiei Europene privind Rezistența Antimicrobiană (AMR); rolul ERNs (European Reference Networks) pentru sistemele naționale de sănătate; Standardele sistemului public de sănătate în Uniunea Europeană prin vaccinare; retragerea unor medicamente generice de pe piață – cauze și accesul pacienților la tratament; cum se va schimba modul de abordare a infecției cu hepatită C în 2018? care sunt realizările Ministerului Sănătăţii în 2017 și obiectivele pentru 2018? Cum pot fi adaptate programele de sănătate astfel încât să răspundă problemelor efective din teren, resimțite direct de pacienți?; soluții pentru problema deficitului de medici din sectorul public de sănătate; bugetul necesar Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate pentru a putea asigura pacienților români servicii medicale de calitate și condiții decente în spitale și clinici; decizii legislative şi impactul acestora pe piaţa de medicamente..

Dintre speakerii evenimentului:

Vytenis ANDRIUKAITIS, Comisarul European pentru Sănătate și Siguranță Alimentară

Prof. Dr. Florian BODOG, Ministrul Sănătăţii

Ionuț MIȘA, Ministrul Finanţelor Publice

Christian RODSETH, Managing Director, Janssen Romania, Administrator Johnson & Johnson Romania

Martine DRAULLETTE, General Manager, Roche Romania

Sorin POPESCU, Country Director Romania & Country Manager Israel, Amgen

Contact:

Oana DUMITRU, oana.dumitru@intactmediagroup.ro, 0749 029 671

Înscrierea este gratuită în limita locurilor disponibile.

Parteneri

Parteneri media

DEȘEURILE – DE LA PIERDERE LA RESURSĂ: OBIECTIVE PENTRU ROMÂNIA

10/08/2017

Deşeurile nu reprezintă doar o problemă de mediu, ci şi o pierdere economică. Românii produc 6 milioane de tone de deșeuri în fiecare an. Din păcate, o mare parte a acestora poluează mediul înainte de a fi distruse și prea puțin sunt reciclate și transformate în resurse.

Cum putem modifica modul în care producem și consumăm, în așa fel încât să producem din ce în ce mai puține deșeuri, pe care să le folosim în același timp „cu cap” – au fost problemele ridicate în cadrul Forumului „Deșeurile – de la pierdere la resursă. Obiective pentru România”, organizat de Intact Media Group și moderat de Alessandra Stoicescu.

”Trebuie să vorbim de realitatea pe care o trăim, o realitate sumbră: nu se face colectare selectivă, avem probleme cu reciclarea și colectarea, suntem în ultimul ceas. Trebuie să vedem cum putem, ideal vorbind, sa transformăm gunoiul, să colectăm selectiv, pet cu pet, sticlă cu sticlă, și să vedem ce se poate obține din asta.” – a arătat, în deschiderea întâlnirii, Directorul Executiv al grupului, Alessandra STOICESCU.

Până în 2020, fiecare ţară a Uniunii Europene trebuie să recicleze jumătate din deşeurile sale municipale, iar 70 % din deşeurile nepericuloase din construcţii şi demolări trebuie să fie reciclate sau recuperate. În acest moment, România reușește să refolosească doar 5 procente din deșeuri, iar Ministerul Mediului trebuie să ia măsurile necesare atingerii obiectivelor impuse de Uniune.

„Suntem într-o situație în care nu ar fi trebuit să ne găsim dacă temele ar fi fost rezolvate de la început, în ordine cronologică, și noi toți am fi respectat legile. Trebuie să ne gândim la modul cum ne putem responsabiliza. Trebuie să avem grijă de sănătatea populației României, de mediul în care trăim și de resursele naturale, care nu sunt inepuizabile, pentru viitorul acestei țări și pentru ca toate generațiile de acum înainte să beneficieze de aceste resurse naturale.” – a arătat Grațiela GAVRILESCU, Viceprim-ministru și Ministru al Mediului.

Aceasta a mai declarat că este absolut necesar ca industria de reciclare din România să sporească. „Suntem într-o situație deplorabilă: nu avem nici măcar 5% grad de reciclare. În viitor, Ministerul Mediului va implementa o procedură clară privind modul în care trebuie realizată colectarea selectivă, un tarif diferențiat, astfel încât cetățeanul să știe că are un câștig imediat dacă face colectare selectivă.”

Primăria Capitalei este una dintre instituțiile care vin cu măsuri concrete pentru gestionarea inteligentă a deșeurilor. Municipalitatea a semnat un acord pentru amplasarea în oraș a 50 de containere de colectare selectivă (câte 8-9 în fiecare sector).

„La aceste centre de colectare selectivă – unele complet automatizate, altele deservite de o persoană – cetățenii vor fi recompensați pentru acest gest, de a aduce un PET, printr-un stimulent financiar, fie cu vouchere de reduceri, fie cu bani. Este un prim pas, dar este o dovadă că ne preocupă acest subiect și că dorim să participăm la procesul de educare și conștientizare a faptului că deșeurile pot deveni o resursă importantă, dar că trebuie să fim capabili să le colectăm.” – a arătat Primarul General al Capitalei, Gabriela FIREA.

Mihai FIFOR, Ministrul Economiei, prezent și el la Forumul organizat de Intact Media Group, a explicat că problema colectării selective trebuie abordată încă de la educația din școală.

„Fiecare dintre noi trebuie să promoveze, să le explice oamenilor, că nu este un lucru rău să folosim deșeuri, că tot ce rezultă din ele înseamnă recuperare de resurse, care duce la un mediu sănătos și la o viață mai curată.”

Reprezentanții firmelor de salubritate au amintit, la râdul lor, că deșeurile reprezintă un reziduu al vieții cotidiene a cetățenilor, iar eliminarea lor nu este o treabă ușoară.

„Este un serviciu contracost și trebuie plătit în funcție de cum aruncăm deșeurile: cei care colectează selectiv trebuie să plătească un tarif redus sau zero. În București, principala activitate este depozitarea deșeurilor, aceasta reprezintând 90-95% din soluțiile de eliminare a deșeurilor. Iar acest lucru trebuie să ne facă să fim mai atenți în perioada următoare, prin promovarea de tehnologii alternative, pentru a nu crea o criză a deșeurilor.” – a explicat Corneliu PASCU, Președintele Iridex Group.

Constantin DAMOV, Fondatorul Green Group, a vorbit și el despre potențialul economic al deșeurilor. „Un pas către ce vrem să facem este să înțelegem acest concept de economie circulară. Deșeurile sunt ca apa – odată stăpânite, înseamnă viață. Deșeurile au un potențial enorm din punct de vedere al poluării, dar noi vedem un potențial și mai mare din punct de vedere al economiei.” Constantin Damov a dat un exemplu mai mult decât grăitor, subliniind importanța banalului PET. „PET-ul este vedeta noastră, pentru că îl vedem peste tot, poluează vizual și material mediul înconjurător. Mulțumită reciclării PET-ului, am reușit să recuperăm industria de producere a fibrei sintetice. Am recuperat o industrie prin deșeuri, acesta este un exemplu de economie circulară. Importantă este reducerea impactului asupra mediului, pentru că economisim resurse naturale, reducem amprenta de dioxid de carbon și energia consumată cu 50% față de fabricarea fibrelor sintetice din petrol.”

Din păcate, compania  este nevoită să importe PET-urile necesare fabricării fibrei sintetice din alte țări, pentru că, la noi, doar una din patru sticle de plastic ajunge în industrie. „Importăm 50% din necesarul de PET-uri din alte țări europene, când știm că există în țară și ajunge la groapă. Este păcat! În direcția aceasta încercăm să intervenim, implicându-ne chiar din partea de colectare, prin acorduri de voluntariat, pe care le semnăm cu autoritățile locale. Sperăm să creștem rata de captare în România, ca să nu mai importăm.” – a declarat Constantin Damov.

Reprezentanții mediului privat au prezentat în cadrul discuțiilor mai multe soluții menite să faciliteze atingerea unui nivel cât mai ridicat de reciclare a deșeuruilor. Un exemplu în acest sens a venit din partea directorului Arcelor Mittal Galați, Ionel BORȘ. „Depozitele de zgură sunt o valoare pentru noi toți, pentru că se pretează foarte bine la infrastructura de drumuri și cale ferată, este un înlocuitor perfect pentru piatra de pe tarasamente și cale ferată. Este o bogăție și este păcat să nu o folosim. În plus, ajută și mediul, pentru că nu mai luăm piatra din cariere.”

Iulian IANCU, Președintele Comisiei pentru Industrii și Servicii din Camera Deputaților, și-a arătat reținerea privind capacitatea României de a implementa principiile economiei circulare. „Dacă facem o analiză atentă a indicatorilor macroeconomici, din păcate răspunsul este ”nu”. Și îngrijorătoare este de fapt perspectiva. (…) Suntem săraci și utilizăm ineficient resursele naturale-cheie, cum ar fi apa, care are o valoare economică foarte mică. De exemplu, se raportează un număr tot mai mare de consumatori casnici racordați la sistemul de apă și canalizare, dar în același timp se raportează o scădere a consumului de apă la nivelul consumatorilor, deci apare o problemă legată de corectitudinea datelor statistice la nivelul României.” Iulian Iancu a arătat că România se află în acest moment în situația de a risipi, nu de a recicla, o abordare pe care nu și-o va mai permite mult timp. „România încă are resurse de materii prime, cu care, dacă am fi un pic mai inteligenți, ne-am putea asigura independența din punct de vedere energetic.”

La rândul lui, Daniel ZAMFIR, Președintele Comisiei Economice, de Industrii și Servicii din Senat, a subliniat că deșeurile sunt o resursă care se risipește în proporție de 95%.

„Eu cred că și deșeurile au nevoie de o disciplină, trebuie orientate către o industrie. Produc creștere economică fără consum de resurse. (…) Putem redeveni groapa de gunoi a Europei. Mă îngrijorează că, în 3 ani, România va fi năpădită de gunoaie, pe care nu vom mai avea unde să le depozităm. Suntem la 3 ani de dezastru.” – a arătat Daniel Zamfir.

Cornel BREZUICĂ, Preşedintele Administraţiei Fondului pentru Mediu și secretar de stat în Ministerul Mediului, a explicat că autoritățile au fost nevoite să suspende taxa de groapă. care nu reciclează separat.”

„Termenul a fost amânat până la 1 decembrie 2018, cu intrare în vigoare de la 1 ianuarie 2019. Normele metodologice nu au fost corecte, iar la nivelul autorităților locale s-a creat o problemă legată de perceperea taxei de la cei care nu reciclează separat.”

Cristian LAZĂR, Directorul de Marketing-Dezvoltare al Rom Waste Solutions, a arătat că este nevoie să se țină cont de necesitatea implementării legislației europene în domeniu, de implementarea unor instrumente economice, cum ar fi taxa de depozitare și, cel mai important, să se țină cont de principiul ”poluatorul plătește”. „Degeaba facem programe dacă nu se implementează acest sistem diferențiat de tarifare, dacă un cetățean care colectează selectiv plătește la fel cu unul care nu sortează deșeurile.” – a subliniat Lazăr.

Mihai ROHAN, Președinte CIROM, a făcut referire la anunțul oamenilor de știință potrivit cărora, pe 2 august anul acesta, omenirea și-a terminat resursele și începe să trăiască ”pe datorie”. De asemenea, el și-a exprimat dezamagirea față de măsurile luate până acum de autorități și care nu au efectele scontate. „Problema nu sunt deșeurile din industrie, ci cele municipale. Noi am devenit un depoluator, dar nu găsim pe piața din România nici jumătate din necesarul capacității noastre.”

Primarul Sectorului 6, Gabriel MUTU, a subliniat necesitatea informării, atât la nivelul autorităților, cât și al cetățenilor: „Bucureștiul este cel mai mare producător de deșeuri, cu peste 20% din cantitatea la nivel național. Ne dorim toți colectare selectivă, dar să mutăm toată responsabilitatea pe umerii cetățenilor nu mi se pare corect.”

Despre aspectul social al colectării deșeurilor a vorbit și Edilul Sectorului 5, Daniel FLOREA. El a cerut ajutorul firmelor private, pentru igienizarea anumitor zone din București. „În sectorul 5 sunt câteva blocuri locuite de oameni fără loc de muncă. Nu există asociație de proprietari, iar oamenii nu au unde să arunce gunoiul pentru că nu pot încheia contract cu o firmă de salubrizare. Care este dimensiunea socială a reciclării deșeurilor?”

Constantin Damov, Fondatorul Green Group, a subliniat importanța deșeurilor din punct de vedere economic. „Toată baza industriei de reciclare stă în a fi înțeleasă de către zona de industrie. Deșeul nu este o problemă de mediu, ci de economie.”

Epsică CHIRU, director adjunct Apa Nova, a prezentat un exemplu de reușită în lupta cu deșeurile. „Am înființat un centru verde care se ocupă de colectarea selectivă a deșeurilor. Iar rezultatele vorbesc de la sine: dacă în 2015 cantitatea de deșeuri nepericuloase valorificate a fost de 39 de tone, anul trecut cantitatea a crescut la 95 de tone. Nămolul din epurare, de exemplu, a fost folosit cu succes ca îngrășământ în agricultură.”

Sorin CHIRIȚĂ, City Manager al Capitalei, a arătat că Bucureștiul este unul dintre cele mai aglomerate orașe din Europa, dar care, din păcate, nu face colectare selectivă. „La noi e mai ușor să arunci gunoiul la grămadă, decât să colectezi selectiv. E foarte ieftin să poluezi, e gratis, de fapt.”

Transformarea deşeurilor într-o resursă, până în 2020, este unul dintre obiectivele principale ale Foii de parcurs a UE către o Europă eficientă din punct de vedere energetic. Foaia de parcurs subliniază, de asemenea, necesitatea de a asigura o reciclare de înaltă calitate, eliminarea depozitelor de deşeuri, limitarea recuperării de energie la materialele nereciclabile şi stoparea transporturilor ilegale de deşeuri.

Dezbaterea “Deșeurile – de la pierdere la resursă. Obiective pentru România” a fost organizată de Intact Media Group
și a fost susținută de Iridex Group, Green Group,
Rom Waste Solutions, Urban S.A. și CIROM.

DEȘEURILE – DE LA PIERDERE LA RESURSĂ: OBIECTIVE PENTRU ROMÂNIA

15/06/2017

INTACT MEDIA GROUP organizează forumul “Deșeurile – de la pierdere la resursă. Obiective pentru România”, care va avea loc pe 8 august 2017 la Palatul Parlamentului.

La sfârșitul anului 2015, Comisia Europeană a adoptat un pachet de măsuri privind economia circulară pentru stimularea competitivității, crearea de locuri de muncă și generarea unei creșteri durabile. În aplicarea acestui concept, România întâmpină dificultăți. De mulți ani, țara noastră este codaşa Europei la reciclare. Marele minus nu este însă în zona de reciclare a ambalajelor, unde rata este de 57%, ci la capitolul de deşeuri industriale şi municipale. Aici procentul de valorificare şi reciclare abia depăşeşte 7%, în timp ce în țări precum Belgia, Germania, Marea Britanie, gradul e de peste 90%.

La sfârșitul lunii aprilie 2017, Ministerul Mediului a publicat prima versiune a Planului Național de Gestionare a Deșeurilor (PNGD), respectiv a Planului Național de Prevenire a Generării Deșeurilor (PNPGD), menite să susțină România în atingerea obiectivelor europene de mediu. Tot în acest sens, Fondul pentru mediu este un important instrument economico-financiar.

Forumul, care va fi moderat  de Alessandra STOICESCU, Directorul Executiv Intact Media Group, va aduce în prim plan aspecte esențiale privind gestionarea deșeurilor în România și va reuni reprezentanți ai autorităților, ai mediului de afaceri din zona serviciilor de salubritate, reciclare, colectare, companii preocupate de protecția mediului, presă.

Printre temele propuse dezbaterii se numără: economia circulară și valorificarea deșeurilor. Cum răspunde România acestor provocări?; gestionarea deșeurilor municipale din România – dificultăți și obiective; principalele probleme cu care se confruntă proprietarii sau administratorii de depozite pentru deşeuri; soluții pentru neclaritățile legislative din domeniu; performanțe și eșecuri în atingerea obiectivelor Uniunii Europene în domeniul mediului – rolul Fondului pentru mediu.

Moderator:

  • Alessandra STOICESCU, Director Executiv, Intact Media Group

Speakeri:

  • Grațiela GAVRILESCU, Viceprim-ministru, Ministrul Mediului
  • Gabriela FIREA, Primarul General al Municipiului București
  • Mihai FIFOR, Ministrul Economiei
  • Iulian IANCU, Președinte, Comisia pentru industrii şi servicii, Camera Deputaţilor
  • Daniel ZAMFIR, Președinte, Comisia economică, industrii şi servicii, Senatul României
  • Corneliu PASCU, Președinte, Iridex Group
  • Constantin DAMOV, Fondator, Green Group
  • Cristian LAZĂR, Director Marketing-Dezvoltare, Rom Waste Solutions
  • Mihai ROHAN, Președinte, CIROM – Patronatul din industria cimentului și altor produse minerale pentru construcții din România

Contact:

Oana DUMITRU, oana.dumitru@intactmediagroup.ro, 0749 029 671

Înscrierea este gratuită în limita locurilor disponibile.

Parteneri

Parteneri media

FORUMUL CAPITALULUI ROMÂNESC – EDIȚIA A DOUA

12/06/2017

Economia românească este încă, la 28 de ani de la Revoluție, un teren aproape virgin. ”S-ar putea face bani frumoși aici” – ne spun străinii. Și așa și este, numai că antreprenorii români se plâng că, într-adevăr bani frumoși în România fac doar străinii. Statul este mai permisiv cu firmele din afară, în timp ce pe români îi sufocă cu taxe și controale. Este real acest conflict ”capital străin – capital autohton”? Statul spune că nu, însă recunoaște că antreprenorii români sunt într-adevăr discriminați în fața celor străini.

Forumul Capitalului Românesc, organizat de Intact Media Group și ajuns la cea de-a doua ediție, și-a propus să scoată la iveală problemele cu care se confruntă afaceriștii.

Puși față în față cu factorii de decizie, aceștia și-au expus nemulțumirile, au propus soluții și au cerut ajutor. Dezbaterea a reunit personalități marcante ale mediului de business, dar și importanți reprezentanți ai autorităților publice, printre care: Sorin GRINDEANU, Prim-ministrul României, Alexandru PETRESCU, Ministrul pentru Mediul de Afaceri, Comerț și Antreprenoriat, Radu TIMIȘ, Președinte, Cris-Tim, Cristian ERBAȘU, Director General, Construcții Erbașu, Mihai MARCU, Președinte al Consiliului de Administrație MedLife, Mircea TURDEAN, Director General, Farmec, Mircea ISVORANU, Manager Achiziții, Carrefour Romania, Corneliu PASCU, Președinte, Iridex Group, Anca VLAD, fondatoarea Fildas Trading.

”Guvernul cunoaște provocările cu care se confruntă mediul de afaceri românesc: birocrația excesivă, controalele sufocante, lipsa forței de muncă calificate, competiția venită din zona Euro, precum și lipsa unei stabilități fiscale”, a arătat premierul Sorin GRINDEANU.

El a mai precizat că autoritățile nu vor ezita să ia măsurile adecvate, pentru a proteja și a sprijini interesele mediului privat românesc. ”România se mișcă într-o direcție bună, iar perspectivele sunt încurajatoare, dar trebuie să ne asigurăm că vom menține același ritm și că economia funcționează pe baze solide, competitive și sustenabile. În acest moment, prioritatea zero este să dăm drumul la investiții, în ce privește dezvoltarea infrastructurii, pentru că de aceasta depinde dezvoltarea țării. Afacerile dumneavoastră depind de deciziile Guvernului, dar și noi depindem de bunul mers al afacerilor dumneavoastră, pentru că sunteți cei care creează locuri de muncă și care aduc bani la bugetul de stat.”

Reprezentanții a două dintre cele mai de succes firme românești, care au confirmat și în afara țării, au arătat că dezvoltarea lor nu se datorează absolut deloc autorităților române. ”Am fost pe la ambasade și nu am primit niciun sprjin. Nu știu cu ce ne-ați putea ajuta. Suntem afară, dar suntem singuri”, a declarat Gruia STOICA, proprietarul grupului Grampet, cel mai mare holding feroviar privat din Uniunea Europeană.

La rândul lui, și Mircea TURDEAN, Director General Farmec, a arătat că, antreprenorii români pot cunoaște succesul doar prin forțe proprii. ”De 50 de ani exportăm acest brand. Acest efort fantastic se datorează exclusiv oamenilor din companie.”

Ministrul pentru Mediul de Afaceri a arătat toată susținerea pentru ca afacerile românești să devină atractive pentru piața muncii. ”Trebuie să gândim la rece și să ne uităm în jur, la evoluția economiei din Europa. Va trebui să relaxăm inserția forței de muncă din extern în țară”, a declarat Alexandru PETRESCU.

O rețetă a succesului, nu numai pentru România, ci și pentru alte țări vine de la unul dintre cele mai mari supermarketuri din țară, care și-a înființat o cooperativă agricolă, în care a adunat micii producători. ”Am găsit un grup de producători, care lucrau puțin cu noi, pentru că erau reprezentați prost de un intermediar. Au venit la noi încercând să găsească soluții de a lucra direct. Și le-am găsit.

Ușor, ușor, am dezvoltat această cooperativă, în care sunt 80 de familii, care cultivă pe 60 de hactare”, a explicat Mircea ISVORANU, Manager Achiziții Carrefour România.

Corneliu PASCU, Președintele Iridex Group, a arătat că nu există, de fapt, niciun conflict între firmele românești și cele străine. Există, în schimb, o discriminare din partea statului, care tratează în mod preferențial companiile străine.

”Nu banii sunt cei mai importanți, ci încrederea. Acești oameni și-au pierdut încrederea în statul român. Ați putea să-i ajutați nu neapărat dându-le bani, ci prin lipsa corupției și prin simplificarea legislației. Firmele din străinătate sunt mai bune pentru că au armate de avocați și se descurcă în acest hățiș mai bine decât noi”, a explicat și Dragoș ANASTASIU, Președintele Eurolines România.

Luchi GEORGESCU, Managerul Vincom România și Med Prod, a subliniat, la rândul ei, că este nevoie ca statul să asigure un mediu mai prietenos pentru mediul de afaceri.

”Să nu ne mai zbatem atât prin interpretările legislative, să nu mai avem tot timpul stresul controalelor, care au o doză mare de subiectivism sau de interpretare a unei legislații, care nu este foarte clară sau foarte logică. Organele de verificare să fie mai comasate, să știm exact ce avem de făcut, cu cine trebuie să vorbim și legislația să fie mai coerentă, mai obiectivă și foarte bine structurată, pe înțelesul tuturor”, sunt doar câteva dintre aspectele care ar trebui îndreptate, consideră Luchi Georgescu.

Cei care reușesc să depășească barierele impuse de stat se lovesc însă de alte piedici. Cea mai mare problemă, spun antreprenorii, este lipsa forței de muncă calificate. Cristian ERBAȘU, Director General Construcții Erbașu, a atras atenția asupra lipsei de oameni calificați din domeniul construcțiilor. ”Legislația românească limitează la 3.500 numărul angajaților din afara Uniunii Europene pe care îi poate angaja o firmă românească. Problema e că ar fi nevoie de 200-300 de mii.”

Turismul este, de asemenea, grav afectat de lipsa forței de muncă. Oamenii nu sunt atrași din punct de vedere financiar să lucreze în acest domeniu, a explicat Dumitru GRECU, Vicepreședintele Federației Patronatelor din Turismul Românesc. ”Aș propune ca, pe perioada în care angajații din turism lucrează, de sărbători, în weekenduri, să fie stimulați cumva, printr-o reducere a impozitului pe muncă. Faptul că se acordă ajutoare sociale nejustificat atâtor persoane, creează o atitudine incorectă, dăunătoare față de muncă.”

Alexandru PETRESCU, Ministrul pentru Mediul de Afaceri, Comerț și Antreprenoriat, admite că există o problemă sub acest aspect. ”Din ce în ce mai mulți investitori sunt interesați de România. Problema este concentrarea inegală a forței de muncă”, a declarat Petrescu.

Statul nu le-a pus doar piedici antreprenorilor. Oamenii de afaceri recunosc că unele măsuri luate de autorități au ajutat mult. ”TVA-ul de 9% a ajutat industria alimentară să se relanseze, a eliminat concurența neloială și a limitat importurile masive din Comunitatea Europeană. Creșterea salariului minim a ajutat, de asemenea, firmele să-și păstreze angajații”, a declarat Radu TIMIȘ, Președintele Cris-Tim.

Anca VLAD, care deține lanțul de farmacii Catena, a atras atenția asupra lipsei femeilor din managementul companiilor de top. ”Indemnizația de creștere a copilului pentru femeile cu salarii mari nu le încurajează pe acestea să revină la serviciu. O propunere ar fi ca, dacă se întoarce la serviciu, o femeie să primească jumătate din indemnizația pe care ar primi-o dacă ar sta acasă. Ar ajuta statul și ne-ar ajuta și pe noi, angajatorii”, a subliniat Anca Vlad.

Deși reprezintă firmele private românești, participanții la dezbatere s-au arătat interesați și de noua Lege a Salarizării unitare din sistemul bugetar. Mihai MARCU, Președintele Consiliului de Administrație al MedLife, a vrut să știe dacă Guvernul are resursele financiare necesare pentru a acoperi creșterile salariale anunțate. Premierul Sorin Grindeanu a dat asigurări că nu ar fi susținut o lege, fără a avea și resursele necesare. ”Anvelopa de 76 de miliarde de lei pentru anul viitor este sustenabilă. Tot ce Guvernul și-a asumat prin aviz pozitiv este sustenabil”, a explicat șeful Executivului.

Alessandra Stoicescu, Directorul Executiv Intact Media Group și moderatorul Forumului Capitalului Românesc, a tras și concluziile evenimentului: ”Toți oamenii de afaceri români vor două lucruri: predictibilitate legislativă, prin aceasta înțelegându-se ca statul să-i ajute cu legi clare, și doi – șanse egale cu investitorii străini.”

Dezbaterea “Forumul Capitalului Românesc, ediția a doua” a fost organizată de Intact Media Group și a fost susținută de Carrefour Romania, Cris-Tim, Construcții Erbașu, Scandia Food, Blue Air, MedLife, Transferoviar Grup, Farmec,
Grampet Group, Banca Transilvania, Meda, Vincon România.

Intact Professional Debates le mulțumește tuturor partenerilor și participanților care au contribuit la succesul acestui eveniment!

FORUMUL CAPITALULUI ROMÂNESC – EDIȚIA A DOUA

31/05/2017

INTACT MEDIA GROUP organizează Forumul Capitalului Românesc – ediția a doua, care va avea loc miercuri, 7 iunie 2017, începând cu ora 10:00, la Palatul Parlamentului. Evenimentul se va bucura de participarea Prim-ministrului României Sorin GRINDEANU, a Ministrului pentru Mediul de Afaceri, Comerț și Antreprenoriat Alexandru PETRESCU și a Ministrului Economiei Mihai TUDOSE.

Antreprenorii joacă un rol vital în orice economie sănătoasă. La aproape 3 decenii de capitalism, continuăm să descoperim români al căror curaj, ambiție și talent au conturat și au dezvoltat mediul de afaceri autohton. Sunt români care au plecat de la zero și s-au zbătut pentru ideile lor, pentru a le face profitable. Nu au capitulat și nu au încetat să viseze la o altfel de Românie. În ultimii ani, într-un context economic global marcat de dificultăți, rolul antreprenorilor a devenit din ce în ce mai vizibil: sunt cei care creează locuri de muncă atunci când cei mai mulți renunță să mai facă angajări, sunt cei care văd oportunități când economia scârțâie și cei care investesc, inclusiv în recesiune. Deși capitalul privat și-a făcut loc cu greutate în țara noastră, o dată cu trecerea timpului, s-au detașat antreprenori care au reușit să clădească business-uri competitive la nivel național, dar și internațional.

În acest context, INTACT Media Group susține succesul românesc în afaceri prin campania Români care Dezvoltă România din care face parte și Forumul Capitalului Românesc. Evenimentul, care va fi moderat de Alessandra STOICESCU, Director Executiv Intact Media Group, va reuni reprezentanţi ai autorităților, ai mediului de afaceri românesc, ai rețelei camerelor de comerț şi industrie, ai asociațiilor profesionale, ai presei.

Contact:

Oana DUMITRU, oana.dumitru@intactmediagroup.ro, 0749 029 671

Înscrierea este gratuită în limita locurilor disponibile.

Parteneri

Parteneri media

FONDURI EUROPENE 2017 – UN NOU ÎNCEPUT

11/05/2017

Anul 2017 este de o importanţă crucială pentru România. Atingerea unui nivel crescut de dezvoltare economică este un obiectiv al ţării noastre, iar îmbunătăţirea traiului şi creşterea calităţii vieţii se pot înfăptui prin pârghiile pe care le avem la dipoziţie şi vorbim în principal de fondurile europene. Deşi România este membră cu drepturi depline a Uniunii Europene de zece ani, încă întâmpinăm piedici în procesul de absorbţie a banilor de la Bruxelles, iar autorităţile române nu au găsit până acum soluţia cea mai eficientă pentru accelerarea mecanismelor de atragere şi folosire a fondurilor europene. În exerciţiul bugetar al Uniunii Europene pentru intervalul 2014-2020 ne-au fost alocate, prin programul de coeziune, nu mai puţin de 23 de miliarde de euro. Suma este uriaşă, iar în condiţiile în care anul trecut am atras zero fonduri europene, România se află pe nisipuri mişcătoare. Asta cu atât mai mult cu cât in contextul actual european, situaţia arată că bugetul Uniunii va scădea ca urmare a BREXIT-ului şi există tendinţa ca statele europene să devină mult mai exigente şi restrictive în ceea ce priveşte cheltuirea banilor publici. În anul în curs, autorităţile de la Bucureşti trebuie să profite de oportunitatea de a utiliza cele 5,2 miliarde de euro alocate în special Politicii de Coeziune, Politicii Agricole Comune și Politicii de Pescuit.

În funcţie de creşterea gradului de absorbţie, vom putea să ne apărăm interesele în cadrul Comisiei Europene şi să negociem dintr-o poziţie mult mai fermă continuarea programelor europene de dezvoltare şi după anul 2020.

În acest context, chiar de Ziua Europei, Intact Media GROUP, a organizat în parteneriat cu Camera de Comerț și Industrie a României o dezbatere aplicată pe tema fondurilor europene moderată de Alessandra STOICESCU.

„România trebuie să urgenteze implementarea proiectelor din bani europeni, care reprezintă 70% din investiţiile publice realizate în ţara noastră. Primele plăți trebuie făcute în acest an, astfel încât Comisia Europeană să poată pleda pentru continuarea politicii de coeziune atunci când se va dezbate bugetul Uniunii Europene de după anul 2020”, a declarat Corina CREŢU, Comisar European pentru Politică Regională, în cadrul Forumului Intact Media Group.

„Pentru noi, aceste fonduri europene reprezintă singura resursă prin care se poate ajunge la un nivel de trai în media statelor din Vest, la bunăstarea serviciilor publice, a infrastructurii, a zonei rurale. Vorbim despre o şansă pe care nu foarte multe dintre statele lumii o au şi aceasta trebuie folosită. Avem 23 de miliarde de euro la dispoziţie pentru perioada următoare”, a explicat Comisarul European. Înaltul oficial a atras atenţia că suntem într-un moment de răscruce şi a îndemnat autorităţile publice locale şi centrale să treacă la fapte şi să pună în practică toate procedurile necesare deblocării fondurilor europene, astfel încât proiectele să înceapă să fie demarate în cel mai scurt timp posibil. Cu banii pe care îi avem la dipoziţie şi cu concursul autorităţilor şi al mediului de afaceri, ţara noastră are toate premizele să construiască şi să dezvolte infrastructura necesară creşterii calităţii vieţii şi a nivelului de trai.

„Trebuie realmente să trecem de la vorbe la fapte şi deja timpul nu mai are răbdare. 2017 este un an crucial. Vă asigur că aş merge şi pe şantier, fizic, dacă s-ar putea să implementez, dar din păcate nu am ce, nu am unde să lucrez, pe ce şantier, pentru că atunci când vine vorba de infrastructura rutieră, de pildă, cel mai avansat proiect, Sibiu-Piteşti, este încă în faza studiului de fezabilitate. Deci construcţiile nu au început încă”, a adăugat Corina Creţu. Totodată, Comisarul European s-a arătat îngrijorat de faptul că tinerii antreprenori nu mai sunt interesaţi de obţinerea banilor de la Uniunea Europeană din cauza birocraţiei excesive şi a procedurilor greoaie de obţinere a fondurilor europene. Potrivit înaltului reprezentant al Comisiei Europene, statul roman a greşit când a introdus condiţii împovărătoare pentru accesarea fondurilor europene şi a exagerat în încercarea de a proteja banul European. Situaţia se poate însă îndrepta, a spus Corina Creţu, prin reducerea numărului de hârtii care trebuie semnate şi stampilate, simplificarea procedurilor şi prin creşterea calităţii proiectelor finanţate de la Bruxelles.

„Înţeleg că banul european trebuie controlat foarte bine, avem toleranţă zero faţă de fraudă. Pe de altă parte, nu cred că trebuie pornit de la bun început cu totală neîncredere sau totală suspiciune de fraudă în faţa beneficiarilor. Analizele noastre arată că avem în această Politică de Coeziune un procent de 4% erori, iar din acestea 0,5% înseamnă fraudă. În rest, aceste erori nu au consecinţe financiare, sunt din necunoaşterea în totalitate a regulamentelor, sunt erori umane, nu neapărat din dorinţa de a frauda.

Eu vă asigur că banul european este cel mai bine controlat, sistemul naţional românesc este un sistem de primul nivel de control, pe care ne putem baza cel mai mult din Uniunea Europeană, după care avem al doilea nivel de control de la Comisia Europeană şi al treilea OLAF”, a specificat Corina CREŢU.

Birocraţia şi necesitatea resetării formalităţilor care trebuie îndeplinite în procesul de obţinere a fondurilor de la Bruxelles au fost temele principale aduse în discuţie şi de Mihai DARABAN, Preşedintele Camerei de Comerţ şi Industrie a României. Mihai DARABAN a susţinut că problemele din acest domeniu sunt uşor de observat la o atentă analiză a realităţii şi a situaţiei din teren. „Vă vorbește un om care, pentru un proiect transfrontalier la Constanța, a semnat și ștampilat pagină cu pagină 26.200 de pagini. Autoritatea de management, patru inși în același birou cereau câte un document într-un exemplar în original. Le-am spus pe bună dreptate că merit și eu cadou măcar o furgonetă să le car hârtiile. Cam așa stau lucrurile. (…) Cred în această resetare vis-a-vis de formalitățile care trebuiesc îndeplinite. Cred că soluția unui plagiat pozitiv trebuie luată în considerare. Acolo unde nu avem soluții, cred că avem suficiente modele de urmat, măcar în cadrul țărilor care au aderat în primul val. Sper, cu sinceritate, să intrăm pe un drum european pe care îl merităm cu toții”.

Ministrul delegat pentru Fonduri Europene, Rovana PLUMB, reprezentantul Guvernului Grindeanu la Forumul Intact Media Group, a dat asigurări că Executivul are ca prioritate atragerea într-o proporţie cât mai mare a banilor europeni şi că lucrurile s-au pus deja în mişcare pentru eliminarea barierelor din trecut. Poziţia României este de a apăra politica de coeziune şi după anul 2020, aceasta fiind principala forţă investiţională. Rovana Plumb a enumerat câteva dintre cele mai importante rezultate obţinute de pe urma atragerii fondurilor alocate ţării noastre în exercițiul 2007-2013. „Am încheiat perioada de programare 2017-2013 prin transmiterea pachetului de închidere la Comisia Europeană pe 31 martie și am atins, astfel, o rată de absorbție de 90 % din alocarea pe politica de coeziune”.

„Efectul net al utilizării fondurilor europene în perioada 2008 – 2016 este pozitiv, astfel că PIB, cumulat la finele acestui interval, este cu 13,6 % mai mare decât ar fi fost în absența acestor fonduri. Beneficiile fondurilor europene sunt oglindite și de evoluția ratei șomajului, care era, la finele anului trecut, cu 3,7 puncte procentuale mai scăzută decât ar fi fost fără aceste fonduri. Tot datorită fondurilor europene au fost create aproximativ 100.000 locuri de muncă”. 

Ministrul a anunţat că a transmis până acum Autorității de Audit pachetul complet pentru desemnarea autorităţilor de management, astfel încât, incepand din luna iulie, să putem demara mecanismele de solicitare și obținere a banilor de la Comisia Europeană.

În paralel cu acreditarea autorităţilor de management, ministerul de resort îşi propune şi să simplifice acele reguli şi prevederi care îngreunează procesul de absorbţie a fondurilor europene. „Motoarele noastre sunt turate la maximum. Un alt obiectiv este finalizarea unui Manual al Beneficiarului. Astfel, cei care vor depune proiecte pe fonduri europene să aibă la dispoziţie un instrument care să îi ghideze mai bine în accesarea fondurilor şi să răspundă întrebărilor acestora.”

Rovana Plumb a mai declarat că este extrem de interesată de propunerile care vin de la specialiştii în atragerea de fonduri europene din mediul privat, pe care i-a invitat să facă parte din subgrupuri de lucru organizate de minister şi care vor avea drept scop consultarea asupra eloborarii viitoarelor ghiduri, care, odată întocmite să nu stea mai mult de 10 zile în consultare publică.

Totodată, ministrul Fondurilor Europene a anunţat în premieră că, în data de 18 mai, în cadrul şedinţei Comisiei de Monitorizare a Programului Operaţional Capital Uman, va propune eliminarea acelei condiţii de eligibilitate a proiectului ce prevede ca solicitanții să fi accesat și în trecut fonduri europene, pe motiv că se creează discriminare.

O altă problemă semnalată de cei care se înscriu pentru proiectele finanţate prin fondurile nerambursabile este cea a dificultăţii contestării respingerii proiectului. La aceasta, ministrul Rovana Plumb a făcut public faptul că guvernul a început demersurile ca, în viitorul apropiat, să poată fi discutate litigiile pe fonduri europene la Bucureşti, astfel încât cei care se simt neîndreptăţiţi să nu mai fie nevoiţi să apeleze la Curtea de Arbitraj de la Paris.

Unii dintre beneficiarii dezvoltării pe baza proiectelor europene sunt unităţile administrative teritoriale. Primarul General al Capitalei, Gabriela FIREA, a declarat în cadrul forumului Intact Media Group că, în cadrul instituţiei pe care o conduce a fost creat un department specializat în absorbţia fondurilor europene şi monitorizarea proiectelor. Gabriela FIREA a subliniat că Planul de Mobilitate Durabilă Urbană al Capitalei care a fost aprobat de Consiliul General va fi pus în aplicare şi cu ajutorul banilor europeni. Mai mult, pentru ca transportul în Bucureşti să îndeplinească cerinţele de siguranţă şi de mediu şi pentru ca traficul să fie decongestionat, edilul a cerut Guvernului să  transfere în administrarea Municipalităţii Centura  Capitalei. „Este un bilanţ negativ pe care, din nefericire, din punctul meu de vedere, nu avem cum să îl rezolvăm cu puteri miraculoase, câtă vreme orice guvern, orice minister al transporturilor şi fostul CNADNR – actualmente CNAIR – are în responsabilitate multe alte centuri ale oraşelor, drumuri exprese, alte obiective strategice pentru ţară. Nu înţeleg de ce nu ni se acordă – de fapt, o greutate pe umerii noştri – o mare răspundere, pentru că nu cerem Centura Municipiului Bucureşti doar ca să ne fălim cu ea. Dacă o luăm în administrare înseamnă că ne-am făcut calculele, strategia, ne-am organizat, avem multă disciplină şi vrem să finalizăm o dată pentru totdeauna Centura Capitalei, care înseamnă o viaţă mai bună pentru cetăţeni, mai puţină poluare, mai puţine accidente, siguranţă în trafic, creşterea calităţii vieţii tuturor”, a precizat Gabriela FIREA.

Totodată, edilul a mai menţionat că, în cadrul primăriei, se lucrează în prezent la o actualizare a vechiului studiu de fezabilitate pentru realizarea Canalului Dunăre – București. „Am vorbit deja și sper să depășim nivelul discuțiilor, pentru că pregătim acum un studiu de fezabilitate — de fapt o updatare a vechiului studiu de fezabilitate — în ceea ce privește un proiect controversat, dar extrem de important, început în perioada comunistă, dar care a fost demarat tot cu banii românilor. Deci, nu mai contează în ce epocă istorică, politică ne aflăm, câtă vreme banii românilor s-au dus către acest obiectiv, mă refer la proiectul Canalul Dunăre-București”. Comisarul European Corina CREŢU a ţinut să explice că, dacă acest proiect va fi propus oficial şi va fi bine argumentat, Bruxelles-ul ar putea lua în calcul să îl sprijine prin acoperirea cheltuielilor cu studiul de fezabilitate.

Totodată, Primarul General a mai vorbit şi despre faptul că în sectoarele în care Capitala nu este considerată eligibilă, s-au găsit soluţii alternative care să îmbunătăţească viaţa bucureştenilor. Astfel, Gabriela FIREA a  anunţat că, deşi în Bucureşti nu se poate construi un spital regional, Municipalitatea a alocat din fonduri proprii suma necesară ridicării unui spital metropolitan şi că, în acelaşi timp, tot din resurse proprii, va finanţa modernizarea şi igienizarea celor 19 unităţi spitaliceşti din subordinea Primăriei Municipiului Bucureşti.

Consilierul de stat, Marius NICA şi totodată fost ministru al Fondurilor Europene a transmis un mesaj din partea premierului Grindeanu, care a confirmat şi pe această cale prioritatea absolută a Executivului – creşterea gradului de absorbţie a fondurilor europene. „Guvernul şi-a asumat un program de guvernare ambiţios, bazat pe o schimbare de paradigmă şi mă refer aici la ponderea cheltuielilor în ce priveşte consumul şi investiţiile, adică 50-50 la sută. S-a discutat despre cele 5 miliarde prevăzute în bugetul pe 2017 ca fonduri nerambursabile incluzând aici şi agricultura.

Am ajuns la aceste cifre după mai multe calcule precise. În luna mai, suma de 2,6 mld de euro este deja realizată”. În condiţiile în care mulţi beneficiari renunţă la accesarea fondurilor europene, Guvernul va trebui să simplifice procedura şi să creeze un mecanism coerent de implementare a unui proiect, a mai specificat Consilierul de stat.

Nu doar demararea de proiecte europenene, ci şi derularea pe perioada de sustenabilitate a acestora este o chestiune care trebuie să ne preocupe, a precizat şi Cristian ERBAŞU, Preşedintele Federaţiei Patronatelor Societăților din Construcţii. Acesta a semnalat că în următorii ani riscăm să rămânem fără forţă de muncă specializată şi a cerut să se ia măsuri care să prevină o asemenea situaţie. „Forţa de muncă în construcţii este de 300 de mii de lucrători. O sută de mii se spune că nu sunt calificaţi. Peste doi ani va fi nevoie de jumătate de milion de lucrători şi nu o să îi avem pe piaţa muncii. Nu există legislaţie ca să aducem contingente din afara Europei. Legislaţia pentru formarea profesională şi ineficienţa din domeniul fiscal şi al achiziţiior publice şi de acordare a autorizaţiilor publice de construcţie vor face ca rezultatele să fie minime. Consecinţa e că proiectele vor fi blocate”.

Eficienţa implementării  în timp a programelor europene impune schimbarea modelului economic al României, a fost de părere Florian MARIN, Vicepreşedintele Consiliului Economic şi Social. „Avem un capital, banii circulă de la Vest la Est şi forţa de muncă de la Est la Vest. Fondurile Europene ar trebui să medieze această antagonie. Problema este că oamenii îşi pierd încrederea în fondurile europene. Ministerul ar trebui să reclădească încrederea în aceste instituţii şi în capacitatea fondurilor europene de a rezolva problemele de dezvoltare. Pericolele din perioada 2014-2020 nu ţin de demararea licitaţiilor de proiecte. În 2018 va fi un deficit major de lichidităţi”, a menţionat Florian MARIN. Acesta a propus elaborarea unui plan masiv de subvenţionare a locurilor de muncă şi finanţarea sectoarelor care nu au standard ocupaţional.

Țara noastră poate să atragă fondurile pe care le are la dispoziţie, a declarat, într-o notă optimistă, fostul ministru al Fondurilor Europene, Eugen TEODOROVICI.

„România poate să absoarbă toate fondurile de 23 de miliarde de euro, care pot fi cheltuiţi în maximum trei ani de zile”. Fostul ministru şi-a argumentat punctul de vedere pe experienţa din trecut, amintind că pînă în 2007 am fost pe primul loc la implementarea programelor preaderare, când am înregistrat 95% absorbţie pe sectorul de mediu şi de transporturi, avantaje pe care nu am ştiut să le capitalizăm, însă, în ultimii zece ani.

Intact Professional Debates le mulțumește tuturor partenerilor și participanților care au contribuit la succesul acestui eveniment!

FONDURI EUROPENE 2017 – UN NOU ÎNCEPUT

28/04/2017

Intact Media Group și Camera de Comerț și Industrie a României organizează forumul “ FONDURI EUROPENE. 2017 – un nou început”, care va avea loc marți, 9 mai 2017, începând cu ora 10:00, la CCIR Business Center, Amfiteatrul Alexandru Ioan Cuza. Evenimentul se va bucura de participarea Comisarului European pentru Politică Regională Corina CREȚU și a Ministrului delegat pentru Fonduri Europene Rovana PLUMB.

La 10 ani de la aderarea României la Uniunea Europeană și în zi de sărbătoare – Ziua Europei – forumul va marca importanța anului 2017, an cheie ce aduce noua șansă la dezvoltare pentru țara noastră.

România are oportunitatea ca, în acest an, să atragă de la Comisia Europeană suma de 5,2 miliarde euro din fondurile aferente Politicii de Coeziune, Politicii Agricole Comune și Politicii de Pescuit. În contextul în care România înregistrează, în prezent, o rată de absorbție redusă a fondurilor corespunzătoare Politicii de coeziune 2014 — 2020, anul 2017 este decisiv pentru țara noastră din punctul de vedere al valorizării acestei şanse istorice privind fondurile europene.

În acest context, evenimentul, care va fi moderat de Alessandra STOICESCU, Director Executiv Intact Media Group, îşi propune o dezbatere aplicată pe tema fondurilor europene, discuție care va aduce la aceeași masă reprezentanţi ai Parlamentului, ai Guvernului României, ai Autorităţilor de Management al Programelor Operaţionale, ai sistemului bancar, ai firmelor de consultanţă și ai consultanților și, în special, ai companiilor cu experiențe pozitive în accesarea de fonduri europene, ai rețelei camerelor de comerț şi industrie şi, nu în ultimul rând, ai reprezentanţilor Corpului Diplomatic acreditat în România.

Temele propuse dezbaterii vizează deblocarea procesului de absorbție a fondurilor europene pentru România, demersurile și mecanismele pentru accelerarea atragerii de fonduri europene, oportunitățile ce țin de fondurile alocate României până în anul 2020, domeniile cu cel mai mic grad de absorbţie și măsurile ce pot fi luate pentru a creşte gradul de absorbţie în aceste sectoare, rolul băncilor în finanțarea și facilitarea procesului de absorbție.

Contact:

Oana DUMITRU, oana.dumitru@intactmediagroup.ro, 0749 029 671

Înscrierea este gratuită în limita locurilor disponibile.

Parteneri

Parteneri media

CAPITALA VERDE INVESTIŢII ÎN MEDIU PENTRU BUCUREŞTI

14/04/2017

Aglomerarea și poluarea sunt principalele două probleme care afectează nivelul de trai al locuitorilor oricărui mare oraș din lume și a căror rezolvare presupune măsuri pentru îmbunătăţirea calităţii aerului, asigurarea de spaţii verzi în mediul urban şi gestionarea ecologizată a deşeurilor. Din nefericire, în acest moment, studiile independente situează Municipiul Bucureşti pe primul loc într-un top al celor mai poluate oraşe de pe continent. Măsuratorile efectuate în timp au evidențiat că aerul inspirat de locuitorii celui mai mare oraș din România este viciat de uriașe cantităţi de noxe şi praf, nivelul noxelor fiind una dintre cele mai importante dovezi a faptului că, in acest moment, Capitala nu îndeplinește una dintre cele mai importante norme ale Uniunii Europeane: asigurarea unei suprafeţe de 26 de metri pătraţi de spaţiu verde pe cap de locuitor. Cum situaţia devine critică, iar insituțiile Uniunii Europeane amenință cu impunerea de sancţiuni financiare importante, actuala administrație a Capitalei a demarat un amplu proces de consultare atât cu autoritățile centrale, cât și cu organizațiile neguvernamentale și companiile private în vederea întocmirii și aplicării unui plan pe termen mediu și lung pentru “curățarea” aerului Capitalei. Principalele soluții propuse în cadrul acestor consultări – investiţiile şi proiectele pentru protecţia mediului, extinderea spaţiilor verzi, colectarea selectivă şi depozitarea în gropi ecologizate a deșeurilor, precum şi valorificarea Parcului Natural Văcăreşti – au fost temele principale de discuţie în cadrul forumului “Capitala verde. Investiţii în mediu pentru Bucureşti”, organizat de INTACT Media Group și moderat de Alessandra STOICESCU.

Proiectul Capitala Verde reprezintă una dintre priorităţile Primăriei Municipiului Bucureşti, în bugetul pentru 2017 fiind alocate aproximativ 60 de milioane de euro pentru protecţia mediului. “Oraşul trebuie să respire”, a declarat edilul Capitalei, Gabriela FIREA, în deschiderea forumului Intact Media Group. Parcurile sunt sursa principală de generare a aerului curat la care au dreptul locuitorii Bucureștiului. Primarul General a explicat și motivele pentru care Capitala a ajuns în situația de a nu putea asigura un aer curat cetățenilor ei: “În perioada 2001-2013, Capitala a pierdut 36 de hectare de teren în parcuri şi 23 de hectare de spaţii verzi şi terenuri pe care sunt amenajate locuri de joacă prin retrocedari. O hotărâre judecătorească trebuie respectată, dar am luat decizia să încercăm să recuperăm aceste zone pierdute”, a precizat Gabriela Firea.

Primarul General a anunţat că lucrează deja la îndreptarea acestei situaţii: “Vom încerca să găsim o soluţie legală ca noii proprietari fie să primească alte terenuri la schimb, fie să le vândă Primăriei la un preţ rezonabil.’’

Primarul General, Gabriela Firea, a mai declarat că Municipalitatea va implementa o soluţie tehnologizată de monitorizare permanentă a calității aerului. „Vom implementa în perioada următoare un sistem operaţional pentru managementul calităţii erului, cu ajutorul căruia vom putea cunoaşte în timp real nivelurile de concentraţii de poluanţi atmosferici şi vom putea emite informări/alarmări ale populaţiei. Vom amplasa în zone pe care le considerăm ca fiind supuse poluării stații de monitorizare. 25 dintre acestea vor fi fixe, 9 stații vor fi relocabile și 20 de echipamente pentru măsurări indicative. Stațiile care vor fi fixe, cele 25, vor fi amplasate în zona spitalelor, școlilor, parcurilor și zonelor de agrement (…). Prin acest sistem de teletransmisie de date vom putea să aflăm în fiecare moment care este gradul de poluare și vom putea transmite aceste informații instituțiilor care să poată lua măsuri”.

Un alt punct important în cadrul programului Capitala Verde este implementarea la nivelulul întregii zone a colectării selective a deșeurilor, dar și refacerea gropilor de gunoi astfel încât ele să corespundă standardelor europene de ecologizare.”Am ajuns ca în 2017 doar 5% din deşeuri să se recicleze. Anul acesta, dacă nu triplăm acest procent, să ajungem la 15%, vom primi amenzi usturătoare‚” a punctat Primarul General al Capitalei, care a ţinut să precizeze că, până în 2020, acest procent trebuie să fie de 50%.

Despre posibile sancţiuni din partea Uniunii Europene a vorbit în cadrul Forumului Intact Madia Group şi Ministrul Mediului, Vicepremierul Graţiela GAVRILESCU. România are de rezolvat în zona gestionării deșeurilor nu mai puțin de nouă situații de infringement, mai multe proiecte cu finanțare europeană fiind în pericol până la rezolvarea acestor situații, a atras atenţia Gavrilescu.

Ministrul a anunţat că, în perioada următoare, va negocia împreună cu primăriile, societăţile de salubritate, societăţile producătoare de ambalaje şi ONG-uri un plan de măsuri pertinent, astfel încât în 2050 ţara noastră să atingă nivelul european de deşeuri zero. ”Îmi doresc lucrul acesta atât ca cetăţean al României, cât şi ca Ministru al Mediului. Este o miză mare când vorbim despre Planul Multianual de Investiţii pe Mediu al Capitalei. Foarte multe generaţii s-ar putea să aibă de suferit dacă nu luăm acum măsuri pe termen lung. Pe mine, ca Ministru al Mediului, mă preocupă ca România să nu mai aibă probleme de infringement şi ca Bucureştiul să devină o adevărată capitală europeană şi, atunci când mergem pe drumurile ţării, să nu mai vedem munţii de gunoi  de pe spaţiile verzi.”

Forumul a oferit companiilor private și reprezentanților ONG deschiderea unui dialog public cu reprezentanții Guvernului, una dintre temele dialogului fiind modul în care fondurile europene pot fi folosite în proiecte de mediu. „Cine răspunde pentru faptul că fondurile europene nu au fost absorbite. Cine răspunde pentru pasivitate?”, i-a întrebat Cristian ERBAŞU, Directorul General Construcții Erbașu, pe reprezentanții Guvernului, care au replicat că: „Trebuie să recuperăm toate lucrurile care nu s-au făcut şi să punem ordine în această ţară, inclusiv pe mediu. Sunt mult prea multe persoane care ar trebui să răspundă pentru nepăsare, dar noi trebuie să considerăm esenţial punctul de plecare de azi. România are posibilitatea să devină una dintre cele mai puternice ţări din punct de vedere economic şi al mediului.”

Una dintre propunerile lansate în cadrul Forumului Capitala Verde a venit din partea unei companii private care a propus reluarea unei idei mai vechi privind transformarea in parcuri a terenurilor abandonate sau lăsate în paragină.

Corneliu PASCU, Președintele Iridex Group, a propus preluarea de către Primărie a unei zone abandonate din zona limitrofă Capitalei: „Există un depozit de gunoi, Giulești-Sârbi, în care s-au depozitat deşeurile de după cutremurul din 1977. Aş propune ca toată această zonă de peste 700 de hectare, nefolosită, să fie preluată de Primăria Municipiului Bucureşti şi să fie împădurită”.

De altfel, replantarea este o soluţie folosită deja de unele primării de sector. „Avem programe anuale de plantare de noi arbori. Mergem pe logica plantelor perene,  nu pe panseluţe. Sectorul 6 va fi primul care va prezenta o grădină realizată pe o clădire”, a anunţat Primarul Sectorului 6 Gabriel MUTU în cadrul forumului.

Până ca astfel de măsuri să poată fi realizate, în prezent există deja un exemplu de succes, Parcul Natural Văcăreşti. Noua administrație a Capitalei are de gând să valorifice potențialul celui mai mare parc urban din Europa continentală la un nivel nemaiîntâlnit până acum.

„Vorbim de un dar pe care natura l-a oferit bucureştenilor şi României. Datorită acestui loc de la marginea oraşului, fiecare locuitor al Capitalei a primit un metru pătrat de spaţiu verde în plus”, a declarat Dan BĂRBULESCU, Directorul Executiv al Asociaţiei Parcul Natural Văcăreşti. „Înfiinţăm administraţia parcului, elaborăm regulamentul parcului şi pe baza studiilor ştiinţifice Constituţia parcului”, a mai spus Bărbulescu, care a anunţat totodată că îi aşteaptă pe bucureşteni şi pe turişti să viziteze acest spaţiu de 184 de hectare.

Spaţiile verzi trebuie să facă parte din arhitectura unui oraş. Aşa, putem asigura un viitor mai sănătos generaţiilor următoare şi de aceea toate planurile şi măsurile prin care resursele naturale pot fi utilizate la maximum trebuie să constituie o prioritate în prezent.

Dezbaterea “Capitala verde. Investiţii în mediu pentru Bucureşti” a fost organizată de Intact Media Group și a fost susținută de
Iridex Group, Construcții Erbașu și Romprest.

CAPITALA VERDE. INVESTIȚII ÎN MEDIU PENTRU BUCUREȘTI

06/04/2017

INTACT MEDIA GROUP organizează forumul „Capitala verde. Investiții în mediu pentru București”, care va avea loc miercuri, 12 aprilie 2017, începând cu ora 10:00, la Palatul Parlamentului.

Situaţia spaţiilor verzi din Bucureşti aparţinând domeniului public este îngrijorătoare, acestea diminuându-se anual în perioada 2007-2014, după cum a reieșit dintr-un raport de audit realizat de Curtea de Conturi referitor la performanţa utilizării fondurilor bugetului local pentru amenajări peisagistice şi întreţinere spaţii verzi în Capitală. Bucureştiul şi România nu îndeplinesc criteriul european privind suprafaţa de spaţiu verde/locuitor de minimum 26 mp/cap de locuitor până la 31 decembrie 2013 (conform OUG nr. 114/2007).

Primăria Capitalei a alocat în bugetul pentru 2017 suma de 270 de milioane de lei (aproximativ 60 de milioane de euro) pentru „protecția mediului”. Au fost aprobați “indicatorii economici în valoare totală de 73 milioane de euro pentru proiectul realizării de piste de biciclete și amenajări conexe, din care anul acesta au fost alocate 2 milioane de euro, proiectul fiind eligibil pentru obținerea unei finanțări nerambursabile din partea UE”. De asemenea, pentru eco-igienizare este prevăzut un buget de 7 milioane de euro, bani alocați pentru deratizare și dezinsecție, tratamente fito-sanitare, iar 27 de milioane de euro se îndreaptă către parcurile din București.

În acest context, evenimentul care va fi moderat de Alessandra STOICESCU, Director Executiv Intact Media Group, va aduce în prim plan problema spațiilor verzi din București și soluțiile concrete propuse de autorități și va reuni reprezentanţi ai autorităților și ai mediului de afaceri, ai mediului academic, ai asociaţiilor de proprietari și ai presei. 

Contact:

Oana DUMITRU, oana.dumitru@intactmediagroup.ro, 0749 029 671

Înscrierea este gratuită în limita locurilor disponibile.

Parteneri

Parteneri media

START-UP NATION ROMÂNIA. Post eveniment

06/04/2017

Întreprinderile mici şi mijlocii reprezintă coloana vertebrală a unei economii sănătoase, competitive şi cât mai diversificate. Tocmai de aceea, statele îi încurajează pe cei care vor să devină antreprenori şi să deschidă o afacere, prin anumite programe guvernamentale. Văzute ca o manifestare practică şi eficientă a colaborării dintre public şi privat, în care ambele părţi îşi asumă concomitent atât riscuri, cât şi încredere una în cealaltă, programele de tip Start-Up sunt un exemplu de succes la nivel mondial.

În România, este nevoie acută de înfiinţare de noi firme şi, implicit, de noi locuri de muncă, iar statul este dispus să se implice în mod activ în stimularea afacerilor de la zero. În 2017 se împlinesc zece ani de când ţara noastră a aderat la Ununea Europeană şi are la îndemână programele de finanţare europeană, care însumează milioane de euro. Cu toate acestea, cifrele arată că ne aflăm la coada clasamentului în ce priveşte numărul de companii raportat la totalul populaţiei. În încercarea de a îndrepta această realitate şi de a da o şansă reală celor care au idei creatoare, viziune şi spirit antreprenorial, dar nu dispun de acea sumă minimă de bani necesară pentru a-şi începe propria afacere, Guvernul României propune proiectul START-UP NATION ROMÂNIA. Prin acesta, Guvernul, prin Ministerul pentru Mediul de Afaceri, Comerţ şi Antreprenoriat intenţionează să creeze premisele apariţiei a 10.000 de noi firme anual, fapt care să ducă la crearea a 20.000 de noi locuri de muncă. Având în vedere aplicabilitatea largă, dar şi nevoia potenţialilor beneficiari de obţinere a unor informaţii cât mai clare şi detaliate, INTACT MEDIA GROUP, în parteneriat cu Ministerul pentru Mediul de Afaceri, Comerţ şi Antreprenoriat, a organizat forumul START-UP NATION ROMÂNIA moderat de Alessandra STOICESCU.

“Programul START-UP NATION- ROMÂNIA este o contribuție esențială la emanciparea ecosistemului de business din România, acesta încurajând oamenii să devină antreprenori”, a declarat Ministrul pentru Mediul de Afaceri, Comerț și Antreprenoriat, Alexandru PETRESCU, prezent la dezbateri. Potrivit acestuia, cu toate că de-a lungul timpului au existat mai multe încercări de încurajare a businessurilor aflate în fază incipientă, acestea nu au “atins omul de pe stradă”. Diferenţa dintre programele anterioare şi cel care se află acum pe ultima sută de metri şi va intra în vigoare şi în aplicare din data de 2 mai constă în faptul că acesta din urmă are la bază un principiu cheie: simplitate în exprimare, astfel încât să fie uşor accesibil şi să nu lase loc de interpretări. Asta pentru a permite oricui care “aruncă doar ochii” pe grila de eligibilitate să ştie dacă se califică sau nu. „Este și un life style option. Așa îl văd. Este opțiunea de a deveni antreprenor. Este un risc într-un fel? Este. Este un risc pentru cel ce se lansează în business?

Este. Dumneavoastră, ca antreprenor, aveți riscul lângă dumneavoastră tot timpul. Ei bine, și Guvernul României vine în acest caz și își asumă riscuri. Cred că este o contribuție esențială la emanciparea ecosistemului de business din România. Încurajăm oamenii să devină antreprenori”, a adăugat Alexandru Petrescu, la forumul INTACT MEDIA GROUP.

Guvernul a alocat acestui program peste 1,7 milioane de lei. Dintre aceştia, 500 de mii de lei provin din fonduri europene nerambursabile, prin Programul Operaţional Capacitate Administrativă şi restul de 1, 2 milioane de lei sunt bani de la bugetul de stat. De asemenea, plaja celor cărora se adresează acest program este una extinsă şi se referă la patru domenii considerate prioritare în programul de guvernare. Acestea sunt: 1) producţia de programare şi IT, 2) industrii creative, neincluzând aici codul CAEN 6201, 3) servicii şi 4) comerţul şi alte activităţi. Suma maximă pe care o poate obţine un proiect este de 200.000 de lei.

Pentru îmbunătăţirea programului şi pentru a-i implica în mod real pe cei care urmează să beneficieze de pe urma acestuia, iniţiatorii au organizat o serie de dezbateri publice în mai multe oraşe imporatnte din ţară. În urma discuţiilor publice, Start-Up Nation România a suferit anumite modificări faţă de forma iniţială în care a fost propus prin ordonanţă de urgenţă. Condiţiile finale în cadrul programului au fost mult îmbunătăţite faţă de prima formă. „Ca să deveniţi eligibili în acest program, trebuie să faceţi trei lucruri foarte simple: să vă deschideţi o societate comercială după data de 30 ianuarie 2017, trebuie să creaţi minim un loc de muncă şi să menţineţi acest loc de muncă pentru o perioadă de doi ani de zile”, a detaliat Secretarul de Stat în Ministerul pentru Mediu de Afaceri, Comerţ şi Antrprenoriat, Ilan LAUFER.

Modificările majore ale programului conceput iniţial, survenite ca urmare a cererilor şi sugestiilor luate „la cald” din teritoriu se referă la faptul că atât salariile, cât și TVA-ul nedeductibil vor fi incluse în gama cheluielilor ce se pot deconta. La fel şi chiriile, dar şi achiziţionarea de spaţii noi necesare desfăşurării activităţii. Totodată, important de ştiut este că beneficiarii vor putea să prevadă şi să deducă o sumă de până la 3.000 de lei, în scopul participării la unele cursuri de formare şi perfecţionare profesională în antreprenoriat şi management. Tot ca noutate absolută este faptul că decontarea cheltuielilor se va face pe principiul cererii de plată. „Cel ce beneficiază de grant nu e obligat să vină cu banii de acasă. Plata se va face în 30 de zile. Dobânda va fi considerată cheltuială eligibilă,” a specificat Ilan Laufer. Platforma electronică utilizată pentru înscrierea de proiecte va fi una prietenoasă şi uşor de accesat. Aceasta va fi pusă la dispoziţia viitorilor antreprenori pentru 15 zile, urmând ca evaluarea şi răspunsurile să se dea în următoarele 15 zile. Punctajul minim obţinut este de 100 de puncte.

Pentru a creşte şansele de accesare a fondurilor, Ministerul a prevăzut că în cazul angajării de persoane defavorizate, cu dizabilităţi, persoane aflate în căutarea unui loc de muncă sau şomeri şi absolvenţi din 2012 şi până în prezent, indiferent dacă au mai lucrat în această perioadă sau nu, să se primească un punctaj suplimentar.

Programul START-UP NATION ROMÂNIA, atât de aşteptat de cei interesaţi, ar avea nevoie şi de un parteneriat cu instituţiile financiare, în special băncile comerciale,  care să asiste noii intreprinzători, prin asigurararea unor linii de credit de-a lungul derulării activităţii. „Singura chestiune ar fi existenţa posibilităţii ca la nivel de Minister să se poată realiza o colaborare cu băncile din România pentru finanţări ulterioare. 200.000 de mii de lei e o sumă considerabilă, dar dezvoltarea ulterioară necesită alte investiţii’’, a spus Dragoş UNGUREANU, Director Adjunct Comercial IMM, Banca Transilvania.

Pe de altă parte, Paul ICHIM, Vicepreşedinte Executiv, EximBank România, a precizat că „în ceea ce priveşte eligibilitatea start-up-urilor pentru finanţare, spun, atunci când mi se adresează reproşuri că nu finanţăm start-up-uri, că toate băncile comerciale sprijină start-up-urile în măsura în care planul de afaceri îmi arată posibilitatea de replată a acelor sume. Trebuie să judecăm mai profund. Trebuie să vorbim de experienţa celui care vrea să investească. E important să vedem dacă avem minime cunostinţe despre piaţa respectivă’’.

În aceeaşi notă s-a exprimat şi Adrian VASILESCU, Consilierul Guvernatorului BNR. Acesta a declarat că antreprenorii au, în primul rând, nevoie de cultură economică, foarte mulți nu o au și nici nu sunt preocupați de aceasta şi, tocmai de aceea, este nevoie ca aceştia să se educe în domeniul business-managementului.

În accepţiunea Guvernului, programul START-UP NATION este strâns legat de alte măsuri şi legi care trebuie luate în sectorul antreprenorial. Asta deoarece şi o firmă nou înfiinţată, care intră pe piaţă, va fi în scurt timp supusă verificărilor organelor de control. Astfel, este adusă din nou în discuţie Legea Prevenţiei, menită să permită tuturor societăţilor comerciale să intre în coformitate cu legea, înainte de a fi sancţionate şi uneori chiar împinse spre insolvenţă şi faliment, de către cei care sunt trimişi să le controleze.

„Legea prevenției încearcă să elimine percepția de control invaziv. Încearcă să elimine omul care se pune în ușa afacerii dumneavoastră și vă ia cu ‘Ia să vedem ce găsim noi astăzi’. Aceasta încearcă să elimine. Eu nu am pretenția că această lege va aduce un grad de liniște totală și toată lumea de acum trebuie să evite sau să treacă pe rândul doi de activitate conformitatea cu legea. Nu asta trebuie să se întâmple. Este un prim pas spre a trece spre următorul stadiu, care este cel de încredere între cei doi jucători relevanți ai businessului românesc: antreprenorul și autoritatea de control”, a explicat Ministrul Alexandru Petrescu, în cadrul forumului INTACT MEDIA GROUP.

Proiectul de lege, sub incidenţa căruia intră acum nu mai puţin de 33 de contravenţii, se află în dezbatere publică până la data de 1 mai.

Mediul de afaceri cere adoptarea acestei legi numaidecât, aceasta fiind văzută ca o adevărată gură de aer. „Suntem într-o situaţie în care orice abatere este o infracţiune.  Există panică în mediul de afaceri că autorităţile de control sunt direcţionate ca să colecteze bani la buget’’, a declarat Cristian ERBAŞU, Președintele Federației Patronatelor Societăților din Construcții.

Legat de această chestiune, s-au ridicat unele probleme care, deşi deocamdată rămân fără răspuns, ar putea fi rezolvate prin promovarea unei iniţiative legislative: „există un set de pedepse şi pentru cei care controlează? Cum se poate contesta raportul de control al celor de la Antifraudă? Dacă acel raport nici nu există, atunci ce poţi să conteşti?’’, a punctat Isabelle TUDOR, Director Administrativ MB Telecom.

Tot pentru a veni în ajutorul antreprenorilor, numărul de taxe fiscale şi parafiscale din România ar urma să scadă la 50 în 2018, de la peste 100, iar acestea se vor putea achita online, a declarat secretarul de stat în Ministerul pentru Mediul de Afaceri, Comerţ şi Antreprenoriat Ilan Laufer, la forumul privind Programul „START-UP NATION – ROMÂNIA”.

Dezbaterea “Start-Up Nation România” a fost organizată de Intact Media Group în parteneriat cu Ministerul pentru Mediul de Afaceri, Comerț și Antreprenoriat și a fost susținută de Federația Patronatelor Societăților din Construcții, Banca Transilvania, MB Telecom și EximBank România.

Intact Professional Debates le mulțumește tuturor partenerilor și participanților care au contribuit la succesul acestui eveniment!

Intact Professional Debates le mulțumește tuturor partenerilor și participanților care au contribuit la succesul acestui eveniment!

START-UP NATION ROMÂNIA

24/03/2017

INTACT MEDIA GROUP organizează forumul „START-UP NATION – ROMÂNIA” în parteneriat cu Ministerul pentru Mediul de Afaceri, Comerț și Antreprenoriat, care va avea loc marți, 4 aprilie 2017, la Palatul Parlamentului

România deţine al doilea cel mai scăzut nivel, după Serbia, în ceea ce priveşte numărul de companii raportat la totalul populaţiei. În total, în România sunt 443.000 firme active şi o pondere de 23 de firme la mia de locuitori, în condiţiile în care Cehia are o medie de 140, Slovacia de 116, Ungaria de 60, Bulgaria de 55 şi Polonia de 47 (sursa: INSSE, Eurostat, Coface). Potrivit datelor Coface, cele mari mari 10% dintre firmele românești dețineau, la sfârșitul anului 2015, aproape 91% din totalul veniturilor întregului mediu de afaceri, în timp ce această pondere este mult mai scăzută în cazul Ungariei (72%), Poloniei (68%) sau Cehiei (59%).

Bugetul destinat în acest an programelor de finanțare ale Ministerului pentru Mediul de Afaceri, Comerț și Antreprenoriat este de zece ori mai mare decât cel din 2016, iar Programul de Guvernare prevede mai multe proiecte pentru susținerea înființării de întreprinderi mici și mijlocii. Această finanţare se traduce prin beneficiari mai mulți și, implicit, prin mai multe locuri de muncă ce vor fi create.

În acest context, evenimentul care va fi moderat de Alessandra STOICESCU, Director Executiv Intact Media Group, îşi propune o dezbatere aplicată privind Programul „Start-Up Nation – România”, discuție care va aduce la aceeași masă reprezentanţi ai autorităților și ai mediului de afaceri, ai asociaţiilor profesionale și ai patronatelor din domeniu, ai mediului academic și ai presei.

AGENDA

9:30-10:00  Ȋnregistrare participanţi & Welcome coffee

10:00-13:00  Dezbatere

  • Impulsionarea spiritului antreprenorial – o provocare și o necesitate pentru economia românească;
  • Principalele programe guvernamentale de susținere a antreprenorilor români – „Start-Up Nation – România” și alte proiecte;
  • Care sunt bugetele alocate acestor programe și cum pot fi accesate?
  • Cum susține Legea prevenției fiscale sectorul întreprinderilor mici și mijlocii și mediul de afaceri în general?
  • Educația antreprenorială în România.

Moderator:

  • Alessandra STOICESCU, Director Executiv Intact Media Group

Speakeri:

  • Sorin GRINDEANU, Prim-ministrul României
  • Alexandru PETRESCU, Ministrul pentru Mediul de Afaceri, Comerț și Antreprenoriat
  • Ilan LAUFER, Secretar de Stat, Ministerul pentru Mediul de Afaceri, Comerț și Antreprenoriat
  • Paul ICHIM, Vicepreședinte Executiv, EximBank România
  • Adrian VASILESCU, Consilier al Guvernatorului, Banca Națională a României

Dezbatere cu mediul de afaceri

Contact:

Oana DUMITRU, oana.dumitru@intactmediagroup.ro, 0749 029 671

Înscrierea este gratuită în limita locurilor disponibile.

 

PIAȚA IMOBILIARĂ ÎN 2017

07/03/2017

Piaţa imobiliară din România se află pe un trend ascendent, nivelul dezvoltării acestui domeniu fiind în strânsă legătură cu creşterea economică înregistrată de România în ultimul an. Atât Guvernul, Parlamentul şi instituţiile publice şi locale, cât şi investitorii şi dezvoltatorii imobiliari au un scop comun şi anume menţinerea, în 2017, a acestei tendinţe de creştere. Fiind un domeniu viu, în permanentă mişcare, evoluţia şi fluctuaţiile din acest domeniu îi interesează în egală măsură pe cumpărătorii de locuinţe. În sprijinul lor, dar şi al constructorilor şi al oamenilor de afaceri din sectorul imobiliar, statul, prin puterea sa de reglementare, propune o serie de măsuri care să ducă la stimularea pieţei imobiliare. O dezbatere publică pe această temă a avut loc în cadrul Forumului „Piaţa imobiliară în 2017” organizat de Intact Media Group în cadrul Salonului Imobiliar București și moderat de Alessandra STOICESCU.

Planurile Executivului de a încuraja şi susţine dezvoltarea sectorului imobiliar se regăsesc în programul de guvernare. Premierul Grindeanu şi-a propus să readucă piaţa imobiliară la nivelul la care se afla în urmă cu zece ani, atunci când se înregistra punctul culminant al evoluţiei acesteia. Mai mult, în Parlament a intrat în procesul legislativ un proiect de lege ce prevede eliminarea TVA la achiziţia de locuinţe noi, act normativ care este în deplin acord cu politicile fiscale ale Guvernului. Conform documentului, această măsură se aplică în cazul în care persoanele fizice cumpără imobile noi, a căror valoare nu depăşește o sută de mii de euro.

„Proiectul legii TVA zero, care e în Parlament în acest moment, pentru livrarea de locuințe pentru persoanele fizice are susținerea Guvernului. Dacă vorbim cu un finanțist, așa cum îi știm cu toții, care stau și doar adună plusuri și minusuri fără să vadă efectele secundare, prima impresie a unui finanțist e că o să avem un minus important la buget. Dacă, în schimb, vorbim de efectele într-un întreg domeniu, ceea ce înseamnă un impuls pe această piață, ceea ce înseamnă să începem să reducem acel deficit de aproximativ 1.000.000 de locuințe noi — e unul din puținele lucruri pe care le putem face în acest moment”, a spus Premierul Sorin GRINDEANU, la Palatul Parlamentului, în cadrul Forumului despre piața imobiliară în 2017. Şeful Executivului a mai precizat că efectele anulării TVA pentru vânzarea de locuinţe persoanelor fizice vor putea fi observate în faza a doua, inclusiv prin încasări mai mari, admiţând totodată că, în această fază de proiect, el ar putea induce incertitudine în piaţă.

Premierul a mai spus că va fi nevoie să trimita o notificare Comisiei Europene, regulile europene fiind extrem de clare: pentru orice cotă de TVA mai mică de 5%, e nevoie de o derogare: „Sunt ţări care au TVA diferit, în diverse domenii, aşa că o să respectăm aceste reguli, pentru că susţinem acest proiect de lege”, a explicat Sorin GRINDEANU.

Participanţii la dezbatere, în principal reprezentanţi ai marilor jucători de pe piaţa imobiliară şi-au spus punctele de vedere despre acest proiect. „TVA de 5 la sută trebuie să rămână pentru a doua locuinţă. Este mai important decât diminuare de 5 la sută, care era de cele mai multe ori inclusă în preț. Ar fi nemaipomenit ca TVA să fie de zero la sută pentru persoanele fizice”, a spus Bogdan IVAN, reprezentatul Asociaţiei Dezvoltatorilor Imobiliari din România. O altă propunere a venit din partea lui Gabriel VOICU, director al Coldwell Banker România: „TVA de zero la sută ar trebui să se poată aplica și la a doua și la a treia şi la a patra tranzacţie. Stimulăm așa micii investitori.’’ De altfel, premierul Grindeanu le-a şi transmis celor prezenţi la discuţii ca în perioada următoare, când proiectul de eliminare a TVA se va afla în lucru la Comisiile parlamentare de specialitate, toţi cei interesaţi să depună amendamente şi să propună modificări, în scopul de a-l îmbunătăţi. Potrivit demersului legislativ, proiectul de lege va fi adoptat de Parlament în această sesiune, ceea ce înseamnă că va intra în vigoare la sfârşitul lunii mai.

Ministerul pentru Mediul de Afaceri, Comerţ şi Antreprenoriat are în plan şi alte programe de susţinere a dezvoltării pieţei imobiliare. Ministrul Alexandru PETRESCU a prezentat măsurile pe care le propune în acest sens: „Aş menţiona un program aprobat deja în Guvern, programul Prima Chirie, pentru cei care îşi găsesc un loc de muncă la minim 50 de kilometri de domiciliul curent şi programul privind construcţiile de locuinţe pentru tineri, destinate închirierii.’’ Ministrul a adăugat că, alături de secretariatul general al Guvernului, pregăteşte un „Memorandum cu privire la debirocratizare”, privind simplificarea procedurilor administrative şi înfiinţarea unui departament special în acest sens, „marcând astfel primul pas formal pentru demararea procesului ce urmează să simplifice într-un mod semnificativ tot ceea ce înseamnă demersurile pentru materializarea proiectelor imobiliare”. „Sunt multe proiecte legislative ce au stat prea mult pe raft, si aici ma refer in mod special la cadrul legislativ privind parteneriatul public-privat și piața imobiliară. 2017 va aduce o piață imobiliară în creștere și stabilă, dar investitorii sunt în continuare precauți în gestionarea riscurilor, tocmai din această cauză”, a mai spus Alexandru Petrescu.

Propunerea ministrului în ce priveşte scăderea gradului de birocraţie şi transparentizarera modului de lucru la nivel de obţinere de aprobări şi autorizaţii de construcţii  îi vizează direct pe dezvoltatorii imobiliari, care atrag atenţia că se lovesc des de aceste probleme atunci când trebuie să obţină aceste acte de la autorităţile administrative centrale şi locale. Primăriile au întârzieri în întocmirea planurilor de urbanism, fapt care îi împiedică pe investitori să îşi întocmească proiectele de dezvoltare imobiliară. „Noi promitem că în 2018, Masterplanul va fi gata. Deci ce putem noi oferi sunt reglementări. Iar acest PUG nu este deloc un lucru uşor de făcut. El va îngloba planul de mobilitate urbană, cadastrul verde, planul integrat de dezvoltare urbană. Totul trebuie digitalizat. Planul Urbanistic General va fi un organism viu,’’ a dat asigurări Viceprimarul Capitalei, Michaela Tomniţa FLORESCU, în cadrul Forumului. Oficialul a mai menţionat că, pentru a crea o stabilitate şi predictibilitate în ceea ce priveşte fiscalitatea, în acest an taxele şi impozitele locale practicate de Primăria Generală nu se vor modifica.

Alin CARAMAN, Organizatorul Salonului Imobiliar București, a vorbit despre continuitatea proiectului: „Suntem la a doua ediție a acestui Salon Imobiliar (…), o facem aici în Casa Poporului – case pentru români în  Casa Poporului. Împreună cu dumneavoastră facem acest proiect, pentru că acest salon imobiliar vă este dedicat. Suntem încă la început de drum, dar împreună încercăm (…) să ajungem la cea de-a 20-a ediție’’.

O locuinţă nu este numai casa visurilor, ci reflectă şi modul cum se dezvoltă oraşele. Astfel, asigurarea şi încurajarea dezvoltării pieţei imobiliare trebuie să rămână o prioritate pentru stat şi un obiectiv pentru marii jucători de pe piaţă.

Dezbaterea “Piața imobiliară în 2017” a fost organizată de Intact Media Group și a fost susținută de Salonul Imobiliar București.

Intact Professional Debates le mulțumește tuturor partenerilor și participanților care au contribuit la succesul acestui eveniment!

STRATEGIA ENERGETICĂ A CAPITALEI

06/03/2017

Capitala dispune de a doua cea mai mare reţea de distribuţie centralizată a energiei care asigură alimentarea cu energie termică a peste 1.250.000 de bucureşteni. Cu toate acestea, în ultimii 27 de ani, în acest sector nu s-au făcut investiţiile necesare pentru modernizarea şi îmbunătăţirea eficienţei rețelei. An de an, acest domeniu înregistrează piederi, sume uriaşe de bani sunt înghiţite de repararea conductelor, iar subvenţiile susţinute de bugetul local şi cel de stat sunt cele mai mari din ţara noastră.

În condiţiile în care, la nivel global, au apărut surse alternative de cogenerare a energiei termice şi electrice, iar fondurile europene ne stau la dispoziţie şi pot fi accesate pentru a fi folosite în modernizarea şi recalibrarea reţelei de patru mii de kilometri pe care o are Bucureştiul, Primăria Generală a elaborat Strategia Energetică a Capitalei. Documentul a fost prezentat în cadrul Forumului organizat de Intact Media Group în parteneriat cu Primăria Municipiului Bucureşti și moderat de Alessandra STOICESCU. Cu acest prilej, s-a lansat în dezbatere publică partea referitoare la energia termică, urmând ca aspectele privitoare la energie electrică să fie supuse consultărilor în luna iulie.

Prin elaborarea Strategiei Energetice, Primăria Generală şi-a impus să îndeplinească o serie de obiective ambiţioase, care să ridice Capitala la nivelul unui oraş de rang european. „Ştim de la ce pornim, ştim către ce ne îndreptăm, şi anume modernizarea şi redimensionarea reţelei de termoficare. Suntem într-un parteneriat cu Uniunea Europeană, printr-un acord semnat de Guvernul României, suntem pe cale de a obţine 187 de milioane de euro, prin Programul Infrastructură Mare, POIM, dar până ajungem la această finanţare extrem de importantă pentru modernizarea reţelei de termoficare (…) este nevoie să facem câţiva paşi. Niciun euro nu vine de la Bruxelles fără să dovedim că ştim care este radiografia domeniului strategic pe care dorim să îl finanţăm cu fonduri europene, care este strategia noastră şi unde ne îndreptăm”, a spus Gabriela FIREA, Primarul General al Municipiului București, în cadrul forumului „Strategia Energetică a Capitalei”. Primarul General a explicat şi care sunt ţintele pe care vrea să le realizeze prin modernizarea reţelei de distribuţie a energiei termice: o capitală independentă din punct de vedere energetic, un oraş verde, reducerea tarifelor suportate de populaţie, o alimentare cu agent termic la nivel european. Totodată, ceea ce se urmăreşte este creşterea satisfacţiei şi a încrederii consumatorului final că, pe tot parcursul sezonului rece, bucureştenii vor avea asigurată atât furnizarea de apă caldă, cât şi de încălzire centralizată de la municipalitate.

Una din principalele probleme cu care se confruntă domeniul energiei la nivelul Capitalei este legată de datoriile istorice pe care le înregistrează de ani buni RADET şi ELCEN. Cele două regii se află în prezent în reorganizare, după ce s-a aprobat intrarea lor în insolvenţă, ca soluţie pentru însănătoşirea economică a acestora. O situaţie ideală ar fi cea în care RADET şi ELCEN să fuzioneze prin absorbţie, astfel încât să rezulte o singură entitate, sub forma unei societăţi pe acţiuni în care acţionar unic să fie Primăria Capitalei. Acest deziderat este împărtăşit şi de Administratorul Judiciar al RADET București, Prof. Av. Gheorghe PIPEREA, care a atras atenţia că acestă fuziune este prevăzută şi în programul de guvernare.

„Regia urmează să fie transformată în societate comercială, după care, în mod coordonat cu ELCEN, urmează să procedăm la o fuziune prin absorbție a ELCEN în RADET, de aici rezultând o singură societate, care bineînțeles va fi o societate degrevată de această datorie de 3,6 miliarde de lei, pentru că, prin intermediul fuziunii, creanțele reciproce se șterg. Noi suntem convinși că dintr-o astfel de fuziune va ieși o entitate mult mai puternică și mult mai ușor sustenabilă, pe picioarele proprii”, a declarat Piperea, în cadrul forumului „Strategia Energetică a Capitalei”.

Administratorul judiciar a precizat că, din cele 3,6 miliarde de lei, datoria efectivă este de 230 de milioane de lei, restul reprezentând penalități, cauzate de faptul că RADET nu a reușit niciodată să își plătească facturile către ELCEN la timp. În acest sens, el a menționat că subvențiile către RADET au fost achitate aproape de fiecare dată cu întârziere, ceea ce a determinat de asemenea apariția penalităților. Piperea și-a exprimat speranța că, în urma reorganizării, subvenția către RADET va fi redusă sau chiar eliminată, fără ca acest lucru să afecteze populația. „Noi ne-am propus, și acesta este un obiectiv comun al nostru, cei de la RADET și Primărie, ca în decurs de doi-trei ani de zile să reușim cumva să degrevăm bugetul Primăriei de costul de aproximativ 15% din bugetul anual, însemnând 160 de milioane de euro, care reprezintă această subvenție”.

Piperea a atras atenția asupra faptului că, spre deosebire de anii anteriori, Primăria Bucureștiului a efectuat plata în avans a consumului de gaze până la sfârșitul sezonului rece, iar această liniaritate a permis o economie de 10 milioane de lei, deoarece energia termică a fost furnizată treptat, iar conductele nu s-au mai fisurat, așa cum s-a întâmplat în alți ani.

În aceeaşi ordine de idei, Directorul General ELCEN, Marcel-Octavian NICOLAESCU, a punctat faptul că în viitor încălzirea se va face cu energie termică prin sistem centralizat, iar pentru asta este nevoie să se realizeze un sistem integrat RADET-ELCEN. ’’Să transferăm ELCEN sub Primăria Generală şi să elaborăm un program de restructurare şi reorganizare care să presupună o organigramă comună care, în scurt timp, să fie pusă în aplicare.’’

Fuziunea dintre RADET şi ELCEN este prevăzută pentru 1 martie 2018. Pînă la sfîrşitul acestui an, Primăria Capitalei îşi propune ca planul de reorganizare al RADET să fie definitivat, urmând ca imediat după aceasta, Regia să fie transformată într-o societate comercială. Noua entitate se va numi Societatea de Alimentare Centralizată de Energie Termică – SACET.

În pregătirea acestor demersuri, Consiliul General al Municipiului Bucureşti a aprobat deja înfiinţarea unei societăţi producătoare şi furnizoare de energie, care nu va avea ca activităţi şi transportul şi distribuţia. ’’Ca o sumă a investiţiilor pe care o propunem pentru modernizarea sistemului centralizat de alimentarea cu energie termică şi co-generare, aceasta se ridică la aproximativ 800 de milioane-un miliard de euro, pentru modernizarea CET-urilor ELCEN. De asemenea, aproximativ 800 de milioane de euro sunt necesari pentru modernizarea întregului sistem centralizat de energie termică gestionat de RADET, în momentul de faţă. Avem studiul de fezabilitate în elaborare şi noua societate energetică asta va face – va gestiona şi această staţie’’, a menţionat Sorin CHIRIŢĂ, Administratorul Special al RADET București.

Potrivit acestuia, în România nu se poate vorbi despre energie electrică fără energie termică în sistem centralizat: ’’Trebuie să ne gândim spre ce ne îndreptăm, dacă spre un oraş în care să avem la fiecare apartament câte o centrală sau spre un oraş în care în fiecare apartament să existe un aparat atârnat de bloc? Oraşele cu peste 200.000 de locuitori nu pot avea decât încălzire centralizată. Reţeaua de gaze care să alimenteze fiecare locuinţă este imposibil de realizat. Dacă s-ar face asta, atunci oraşul va arăta precum Beirutul în perioada războiului. Nu vedem energia electrică decât în sistem centralizat’’, a explicat Sorin Chiriţă.

Pe de altă parte, încălzirea individuală prin centrale de apartament presupune cheltuieli şi chiar şi riscuri prea mari pentru populaţie, astfel că nu se mai impune a fi dezvoltată, a declarat Niculae HAVRILEŢ, Preşedintele Autorităţii Naţionale de Reglementare în Domeniul Energiei. Primăria ar trebui să solicite constructorului, respectiv investitorului într-un nou condominium, să aibă o singură sursă de alimentare cu energie, fără pericol de explozie: ’’În momentul de faţă, avem aproape 600.000 de apartamente în Bucureşti. Dacă, în acest moment, termia ar închide activitatea, atunci 600.000 de locuinţe trebuie să-şi monteze centrale termice’’ a afirmat directorul ANRE.  

În timpul dezbaterilor, s-a mai pus în discuţie şi faptul că prioritară este şi valorificarea energetică a deşeurilor, ce reprezintă o metodă care trebuie să se bazeze pe principiul ’’Poluatorul plăteşte’’: ’’Dacă nu se face colectare selectivă, atunci e normal să plăteşti mai mult. Dacă faci asta, atunci ar trebui să primeşti nişte facilităţi. Ne-am propus să echilibrăm sistemul termic prin două noi staţii de co-generare, în Colentina şi Aviaţiei. De asemenea, staţia din Floreasca vrem să o transformăm în staţie de co-generare. Astăzi, vorbim deja despre independenţa energetică a Municipiului Bucureşti şi despre reducerea costurilor cu energia electrică. Energia termică în co-generare este principalul obiectiv al nostru. Degeaba faci o staţie de bio-gaz dacă nu o integrezi în sistemul centralizat. Practic, nu ai cui să o vinzi. Ne-am propus să facem CET-ul Casa Pieţei Libere în co-generare de înaltă eficienţă, iar doamna primar general a aprobat realizarea studiului de fezabilitate pentru acest proiect’’, a specificat în acest sens Sorin Chiriţă.

În prezent, Uniunea Europeană se află într-un proces de schimbare a viziunii asupra poziţiei sale de furnizor principal de energie pe plan mondial, prin aceea că se orientează către folosirea optimă a tehnologiilor de înaltă eficienţă şi pentru valorificarea resurselor regenerabile, spre beneficiul consumatorului. În acest context, se impune ca şi ţara noastră să pună accent mai mare pe consumator, care ar trebui informat şi educat pentru a înţelege avantajele utilizării noilor soluţii integrate de furnizare a energiei, a fost de părere Iulian IANCU, Preşedintele Comisiei pentru Industrii şi Servicii din Camera Deputaţilor. Acesta a tras un semnal de alarmă, arătând că, deşi România dispune de propria sursă de gaze naturale care pot fi utilizate la preţuri avantajoase, ’’suntem la momentul în care noi discutăm, (…) de liberalizarea totală a preţului la gaze naturale cu patru ani înainte de vreme şi punem pe butuci orice discuţie de acest fel pe care o facem noi astăzi, la nivelul autorităţilor locale, de a salva sistemele centralizate de alimentare cu apă caldă şi căldură’’.

În urma dezbaterii publice, Strategia Eneretică a Capitalei va fi supusă votului Consiliului General al Municipiului Bucureşti, iar apoi documentul va fi transmis oficialilor de la Bruxelles.

Dezbaterea “Strategia Energetică a Capitalei” a fost organizată de Intact Media Group în parteneriat cu Primăria Municipiului București și a fost susținută de Federația Patronatelor Societăților din Construcții, Veolia Energie România, Asociația Municipiilor din România și de Autoritatea Municipală de Reglementare a Serviciilor Publice.

Intact Professional Debates le mulțumește tuturor partenerilor și participanților care au contribuit la succesul acestui eveniment!

PIAȚA IMOBILIARĂ ÎN 2017

01/03/2017

INTACT MEDIA GROUP organizează forumul “Piața imobiliară în 2017”, care va avea loc vineri, 3 martie 2017, la Palatul Parlamentului.

Evenimentul, care va fi moderat de Alessandra STOICESCU – Director Executiv Intact Media Group, îşi propune o dezbatere aplicată privind evoluția pieței imobiliare din România în 2017, discuție care va aduce la aceeași masă reprezentanţi ai autorităţilor și ai mediului de afaceri

AGENDA

11:00-12:00  Ȋnregistrare participanţi & Welcome coffee

12:00-14:00  Dezbatere

  • Evoluția pieței imobiliare din România în 2017 – continuă trendul ascendent și în acest an? Cum gestinează riscul principalii jucători ai pieței? Este România o piață atractivă pentru investitorii străini din domeniu?
  • Care sunt planurile guvernamentale de susţinere a pieței imobiliare?
    • Introducerea de facilități fiscale pentru vânzarea de locuințe;
    • Proiectul „TVA zero pentru locuințe” în dezbatere publică;
  • Măsuri pentru stimularea industriei și a pieței de locuințe noi;
  • Lacune și frâne în procesul de autorizare a construcțiilor.

Moderator:

  • Alessandra STOICESCU, Director Executiv Intact Media Group

Speakeri:

  • Sorin GRINDEANU, Prim-ministrul României
  • Alexandru PETRESCU, Ministrul pentru Mediul de Afaceri, Comerț și Antreprenoriat
  • Michaela Tomnița FLORESCU, Viceprimar, Primăria Municipiului București
  • Alin CARAMAN, Organizator Salonul Imobiliar București
  • Cristian ERBAȘU, Președinte, Federația Patronatelor Societăților din Construcții

SESIUNE DE ÎNTREBĂRI ŞI RĂSPUNSURI

Contact:

Oana DUMITRU, oana.dumitru@intactmediagroup.ro, 0749 029 671

Înscrierea este gratuită în limita locurilor disponibile.

 

STRATEGIA ENERGETICĂ A CAPITALEI

23/02/2017

INTACT MEDIA GROUP organizează forumul “Strategia Energetică a Capitalei” în parteneriat cu Primăria Municipiului București, care va avea loc miercuri, 1 martie 2017, la Palatul Parlamentului.

Capitala are a doua reţea din lume de distribuţie centralizată a energiei termice, după cea din Moscova, cu cea mai lungă conductă din lume, de aproximativ 4.000 de kilometri. În Bucureşti este cea mai mare subvenţie acordată pentru căldură din România – peste jumătate din costul unei gigacalorii este acoperită de Primaria Generală, din bugetul local şi din cel de stat. Pentru modernizarea şi recalibrarea reţelei de distribuţie a agentului termic, sunt necesare investiţii de aproximativ 2 miliarde de euro. În acest context, măsurile de eficientizare, precum și cele pentu reducerea poluării sunt vitale pentru Capitală, iar Strategia Energetică a Municipiului Bucureşti prevede astfel de măsuri.

Evenimentul, care va fi moderat de Alessandra STOICESCU, Director Executiv Intact Media Group, va aduce pe masa dezbaterii cele mai importante aspecte privind Strategia Energetică a Capitalei și va reuni reprezentanţii municipalității și ai Primăriilor de Sector cu cei ai furnizorilor de energie, ai asociaţiilor din domeniu și ai mediului de afaceri.

AGENDA

9.30-10.00 Ȋnregistrare participanţi & Welcome coffee

10:00-13:00 Dezbatere

  • Eficiența energetică și alinierea la normele europene – priorități pentru Strategia Energetică a Capitalei
    • Viziunea și principalele proiecte energetice
    • Strategia de alimentare cu energie termică a Municipiului București
    • Situaţia sistemului de alimentare centralizată cu energie termică în București. Este producţia de energie termică neglijată în beneficiul energiei electrice?
    • Situația juridică și economică a principalilor producători de energie termică și electrică și a transportatorilor și distribuitorilor de energie termică
    • Soluții pentru reducerea gradului de poluare în Capitală
  • Eficientizarea resurselor alternative de energie
    • Valorificarea energetică a deșeurilor și încurajarea colectării selective
  • Strategia Guvernului privind atragerea de investitori şi operatori privaţi în domeniu
  • Nevoi și oportunități de finanțare pentru infrastructură și reabilitare termică în Capitală

Moderator:

  • Alessandra STOICESCU, Director Executiv Intact Media Group

Speakeri:

  • Gabriela FIREA, Primarul General al Municipiului București
  • Toma-Florin PETCU, Ministrul Energiei
  • Prof. Av. Gheorghe PIPEREA, Administrator Judiciar, RADET București
  • Sorin CHIRIȚĂ, Administrator Special, RADET București
  • Robert NEGOIȚĂ, Președinte, Asociația Municipiilor din România
  • Iulian IANCU, Preşedinte, Comisia pentru industrii şi servicii, Camera Deputaţilor
  • Niculae HAVRILEŢ, Preşedinte, Autoritatea Naţională de Reglementare în Domeniul Energiei
  • Doru CIOCAN, Preşedinte, Autoritatea Națională de Reglementare pentru Serviciile Comunitare de Utilități Publice
  • Marcel-Octavian NICOLAESCU, Director General, ELCEN – Electrocentrale București
  • Victor IONESCU, Director General, Operatorul Pieței de Energie Electrică și de Gaze Naturale din România – OPCOM

SESIUNE DE ÎNTREBĂRI ŞI RĂSPUNSURI

Contact:

Oana DUMITRU, oana.dumitru@intactmediagroup.ro, 0749 029 671

Înscrierea este gratuită în limita locurilor disponibile.

 

RELAŢIA DINTRE STAT ŞI MEDIUL DE AFACERI ÎN 2017 LEGEA PREVENŢIEI

02/02/2017

Încă prin programul de guvernare, noul Executiv şi-a propus ca obiectiv adoptarea unor măsuri prin care să vină în ajutorul mediului de afaceri românesc. Relaţia dintre autorităţi şi antreprenori trebuie să ia forma unui parteneriat, bazat pe încredere reciprocă şi transparenţă. Un pas important în acest sens este reprezentat de intenţia guvernanţilor de a finaliza şi aproba Legea prevenţiei fiscale. Conform actului normativ, firmele ar urma să fie sancţionate doar după ce inspectorii ANAF le-ar pune la dispoziţie un plan de conformare şi prevenţie care să ducă la eliminarea neregulilor constatate în urma controalelor.

S-ar pune astfel capăt practicii din realitate care, de multe ori, lasă impresia că organismele de control desfăşoară o activitate de tipul unei vânători de vrăjitoare, care duce la aplicarea de sancţiuni disproporţionate cu neregulile constatate şi chiar cu închiderea unor agenţi economici.

În prezent, în cadrul Guvernului s-a creat un grup de lucru interministerial, care lucrează la un proiect legislativ care să reglementeze rolul de prevenţie al organelor de control. Mai mult, peste câteva săptămâni, mai exact pe data de 23 februarie, Ministerul pentru Mediul de Afaceri, Comerţ şi Antreprenoriat îşi propune să meargă cu Legea prevenţiei în şedinţa de Guvern pentru aprobare. Un draft al actului normativ a fost făcut public pentru prima dată în cadrul forumului ‘’RELAŢIA DINTRE STAT ŞI MEDIUL DE AFACERI ÎN 2017 – LEGEA PREVENŢIEI’’, organizat de Intact Media Group și moderat de Alessandra STOICESCU.

Totuşi, termenul  de 23 februarie este considerat de unii oficiali din Guvern ca fiind prea scurt, raportat la complexitatatea situaţiilor la care legea s-ar aplica. ‘’În acest moment suntem cu legea în faza de dezbatere. Cred că este extrem de important ca, dincolo de cei care stau la masa discuţiilor pe marginea acestei legi, să avem cât mai multe opinii din sfera mediului de afaceri’’, a subliniat Ionuţ MIȘA, Secretar de stat în cadrul Ministerului Finanţelor Publice. În viziunea oficialului, autorităţile ar putea veni în sprijinul firmelor prin comasarea acţiunilor de control, astfel încât agenţii economici să îşi poată desfăşura activitatea fără frica unor verificări inopinate şi îndelungate din partea statului. Ionuţ Mişa a venit cu propunerea creării unei adrese de email care să fie pusă la dispoziţia reprezentanţilor mediului de afaceri, prin care aceştia să le comunice direct autorităţilor solicitările şi problemele cu care se confruntă.

Legea prevenţiei este necesară pentru că ar pune capăt unor situaţii în care, prin comportamentul lor, organele de control acționează abuziv, impunându-se de pe o poziţie de forţă în relaţie cu cei pe care îi verifică. ‘’Obiectivul acestei legi este prevenirea aplicării automate a sancţiunilor pentru fapte ce constituie contravenţii prin întocmirea unui plan de combatere, acordându-se un termen contribuabilului în vederea remedierii neregulilor constatate. Sunt anumite contravenţii pentru care sunt amenzi foarte mari. Dacă un organ de control al statului român vine în control şi doreşte să te amendeze, să-ţi aplice anumite sancţiuni, unele dintre ele fiind foarte dure, poate să o facă. Prin implementarea acestei legi se doreşte ca atunci când un organ de control vine şi constată o contravenţie, dintre cele care se vor încadra în aceast plan de conformare, se va acorda un termen de minim 7 zile să se intre în legalitate’’, a explicat Ilan LAUFER, Secretar de stat în Ministerul pentru Mediul de Afaceri, Comerţ şi Antreprenoriat.

Practic, proiectul prevede că, dacă în urma controlului se reţine vreo neregulă, inspectorul va întocmi un proces-verbal de constatare şi va întocmi un plan de conformare, care va cuprinde aspecte ce trebuie remediate, precum şi termenul de conformare pentru fiecare faptă, care nu poate fi mai mic de 7 zile lucrătoare. După expirarea acestuia, autorităţile pot relua controlul, iar dacă agentul economic nu şi-a îndeplinit obligaţiile, abia atunci se vor aplica sancţiunile prevăzute de actele normative. De menţionat este faptul că o firmă va putea beneficia de măsurile de prevenţie o singură dată pentru fiecare faptă care constituie contravenţie, într-un termen de 5 ani.

O lege a prevenţiei este aşteptată cu interes de către oamenii de afaceri, care atrag atenţia că statul, care nu asigură de ani buni stabilitate şi predictibilitate de pe plan legislativ creează condiţiile ca firmele să încalce legea. În acest sens, Președintele Camerei de Comerț și Industrie a României, Mihai DARABAN, a susținut că Legea prevenției fiscale ar reprezenta primul act normativ care ar sprijini în mod real capitalul autohton: „Predictibilitatea economică este o chestiune de care ne lovim pas cu pas. (…) Cred că este o chestiune pe care ar trebui s-o cimentăm pentru că și în diplomația economică aspectul legislativ este esențial în promovarea României și sunt întrebări frecvente pe care le auzim
vis-a-vis de fiscalitate la noi în țară. (…) Nu suntem, din păcate, în situația de a oferi, pe termen mediu și lung, o predictibilitate. Pe de altă parte, cred că se poate discuta și de o lipsă de informatizare a instituțiilor statului, în special a organelor de control. An de an observ o discrepanță colosală: dacă astăzi vorbim de o bază de date a Ministerului de Justiție la Registrul Comerțului în care 803.000 de societăți comerciale care figurează active, la Ministerul de Finanțe veţi găsi în jur de 658.000 de bilanţuri depuse. Practic, această diferenţă o veţi găsi an de an.’’

‘’Prevenţia ar trebui să fie o normalitate. Printr-o lege specială vrem să aducem o situaţie anormală din societate la normalitate. Ea ar trebui să existe în orice lege. Avem o legislaţie neclară, extrem de complexă şi care se modifică extrem de des. Trebuie să recunoaştem că au fost controlori care veneau chitiţi, care nu ştiau decât două, trei lucruri pe care să le verifice, însă ştiau clar că acolo probabilitatea este extrem de mare să găsească firma respectivă  în off side.  Ăsta nu e un concept de control. (…) Avem nevoie de cei care fac controlul, să stăm cu ei la masă. Fiţi corecţi cu noi ca şi noi sa fim corecţi cu voi!’’, a cerut Cristian ERBAȘU, Preşedinte Federația Patronatelor Societăților din Construcții.

Proiectul Legii prevenţiei are şi neajunsuri, aşa cum a remarcat şi Cristian PÂRVAN, Secretar General al Asociaţiei Oamenilor de Afaceri din România: ’’Noi am salutat din primul moment legea prevenţiei. Are un obiectiv mai puţin ambiţios mergând numai pe contravenţii, ceea ce după părerea noastră este prea puţin, dar este un pilon care după aceea să fie extins’’.

Îmbunătăţirea relaţiei dintre stat şi contribuabili trebuie să fie o prioritate a actualului Guvern, de la care mediul de afaceri aşteaptă măsuri concrete şi nu doar vorbe. ‘’Legea prevenţiei va contribui la dezvoltarea unui mediu de afaceri mai sănătos şi relaţie mai bună între mediul privat şi Guvern. (…) Lansez această propunere către Guvern de a crea o platformă pentru consultare pe teme importante, relevante în diverse domenii de activitate: legislativ, fiscalitate, infrastructură. Ne confruntăm cu probleme grave. Ajungem să discutăm cu factorii responsabili, apoi vremea trece în defavoarea tuturor şi se pierd timp şi bani’’, a punctat Cătălin DUMITRU, Vicepreşedinte Senior KMG Internaţional.

Comunicarea dintre autorităţi şi mediul privat stă la baza unei desfăşurări normale a activităţii ambelor părţi. ’’Starea de frică , starea de incertitudine,  starea de impredictibilitate a ceea ce se întâmplă nu ne lasă energia şi creativitatea să facem un pas înainte. Şi din punctul ăsta de vedere avem o barieră în a supravieţui’’, a declarat Radu TIMIȘ, Președinte Cris-Tim. Acesta a mai subliniat că un antreprenor român nu poate să se dezvolte atâta timp cât există presiunea unui control discreţionar din partea statului.  

O altă problemă dezbătută a fost cea a numărului mult prea mare al organismelor de control din ţara noastră şi cea a lipsei practicii unitare în ce priveşte efectuarea controlului la firme şi aplicarea eventualelor sancţiuni. ’’Legile pentru mediul de afaceri funcţionează sub forma de capcane şi nu ca sprijin. (…) Actul de la antifraudă este un act care nu se poate contesta şi el produce efecte directe distructive.(…) În timpul actului de control trebuie să existe comunicare între agentul de control şi conducerea societăţii.’’ a fost de părere Mohammad MURAD, Preşedintele Federaţiei Patronatelor din Turismul Românesc.

Pentru ca prevenţia să îşi producă efectele pe deplin, mediul de afaceri cere cu insistenţă ca organele de control să îşi asume şi un rol lămuritor în ce priveşte chesiunile legislative neclare şi să poată oferi consultanţă în interpretarea şi aplicarea actelor normative.

Dezbaterea “Relația dintre stat și mediul de afaceri în 2017 – Legea prevenției” organizată de Intact Media Group a fost susținută de Rompetrol, Federația Patronatelor Societăților din Construcții, Cris-Tim, EximBank România.

Intact Professional Debates mulțumește tuturor partenerilor și participanților care au contribuit la succesul acestui eveniment!

Parteneri:

Parteneri media:

 

RELAȚIA DINTRE STAT ȘI MEDIUL DE AFACERI ÎN 2017 – LEGEA PREVENȚIEI

20/01/2017

vizual

Perspectiva din care noul guvern privește relația dintre stat și mediul de afaceri urmărește dezvoltarea unui parteneriat între autorități și oamenii de afaceri, pentru a crea o colaborare bazată pe încredere reciprocă și transparență. Un pas important în acest sens este intenția de a aproba Legea prevenției fiscale, conform căreia firmele vor putea fi sancționate doar după ce inspectorii ANAF le pun la dispoziție un plan de conformare și prevenție pentru eliminarea neregulilor, permițându-le să se conformeze legislației fiscale existente.

În acest context, INTACT MEDIA GROUP organizează forumul “Relația dintre stat și mediul de afaceri în 2017 – Legea prevenției”, care va avea loc miercuri, 1 februarie 2017, la Palatul Parlamentului.

Evenimentul care va fi moderat de Alessandra STOICESCU, Director Executiv Intact Media Group, îşi propune o dezbatere aplicată privind colaborarea dintre stat și mediul de afaceri și Legea prevenției fiscale, discuție care va aduce la aceeași masă reprezentanţi ai autorităţilor și ai mediului de afaceri, ai sistemului bancar, ai firmelor de consultanţă, ai asociațiilor patronale și ai presei. 

AGENDA

9:30-10:00  Ȋnregistrare participanţi & Welcome coffee

 

10:00-13:00  Dezbatere

  • Relația dintre mediul de afaceri și stat – o provocare pe harta economică a României;
  • Care sunt așteptările reprezentanților zonei de business și recomandările acestora pentru noul guvern?
  • Strategia Ministerului pentru Mediul de Afaceri, Comerț și Antreprenoriat în 2017. Care sunt cele mai importante programe pentru zona de afaceri și care sunt bugetele alocate acestora?
  • Legea prevenției fiscale
    • Când va fi adoptată și care sunt măsurile pe care le prevede?
    • Ce implică etapa prin care firmele sunt avertizate că procedează greșit și cum se va realiza efectiv?
    • Poate fi acest pas trecut pe lista facilităților pe care statul le oferă oamenilor de afaceri, ținând cont de faptul că mediul de afaceri contribuie semnificativ la veniturile bugetului de stat?

Moderator:

  • Alessandra STOICESCU, Director Executiv Intact Media Group

Speakeri:

  • Liviu DRAGNEA, Președinte, Camera Deputaților
  • Sorin GRINDEANU, Prim-ministrul României
  • Florin JIANU, Ministrul pentru Mediul de Afaceri, Comerț și Antreprenoriat
  • Viorel ȘTEFAN, Ministrul Finanțelor Publice
  • Mihai DARABAN, Preşedinte, Camera de Comerţ şi Industrie a României
  • Cătălin DUMITRU, Vicepreședinte Senior, KMG International
  • Cristian ERBAȘU, Președinte, Federația Patronatelor Societăților din Construcții
  • Radu TIMIȘ, Președinte, Cris-Tim
  • Cristian PÂRVAN, Secretar General, Asociaţia Oamenilor de Afaceri din România

SESIUNE DE ÎNTREBĂRI ŞI RĂSPUNSURI

Contact:

Oana DUMITRU, oana.dumitru@intactmediagroup.ro, 0749 029 671

Înscrierea este gratuită în limita locurilor disponibile.

 

 

Pagina 1 din 3123