STRATEGIA ENERGETICĂ A CAPITALEI

06/03/2017

Capitala dispune de a doua cea mai mare reţea de distribuţie centralizată a energiei care asigură alimentarea cu energie termică a peste 1.250.000 de bucureşteni. Cu toate acestea, în ultimii 27 de ani, în acest sector nu s-au făcut investiţiile necesare pentru modernizarea şi îmbunătăţirea eficienţei rețelei. An de an, acest domeniu înregistrează piederi, sume uriaşe de bani sunt înghiţite de repararea conductelor, iar subvenţiile susţinute de bugetul local şi cel de stat sunt cele mai mari din ţara noastră.

În condiţiile în care, la nivel global, au apărut surse alternative de cogenerare a energiei termice şi electrice, iar fondurile europene ne stau la dispoziţie şi pot fi accesate pentru a fi folosite în modernizarea şi recalibrarea reţelei de patru mii de kilometri pe care o are Bucureştiul, Primăria Generală a elaborat Strategia Energetică a Capitalei. Documentul a fost prezentat în cadrul Forumului organizat de Intact Media Group în parteneriat cu Primăria Municipiului Bucureşti și moderat de Alessandra STOICESCU. Cu acest prilej, s-a lansat în dezbatere publică partea referitoare la energia termică, urmând ca aspectele privitoare la energie electrică să fie supuse consultărilor în luna iulie.

Prin elaborarea Strategiei Energetice, Primăria Generală şi-a impus să îndeplinească o serie de obiective ambiţioase, care să ridice Capitala la nivelul unui oraş de rang european. „Ştim de la ce pornim, ştim către ce ne îndreptăm, şi anume modernizarea şi redimensionarea reţelei de termoficare. Suntem într-un parteneriat cu Uniunea Europeană, printr-un acord semnat de Guvernul României, suntem pe cale de a obţine 187 de milioane de euro, prin Programul Infrastructură Mare, POIM, dar până ajungem la această finanţare extrem de importantă pentru modernizarea reţelei de termoficare (…) este nevoie să facem câţiva paşi. Niciun euro nu vine de la Bruxelles fără să dovedim că ştim care este radiografia domeniului strategic pe care dorim să îl finanţăm cu fonduri europene, care este strategia noastră şi unde ne îndreptăm”, a spus Gabriela FIREA, Primarul General al Municipiului București, în cadrul forumului „Strategia Energetică a Capitalei”. Primarul General a explicat şi care sunt ţintele pe care vrea să le realizeze prin modernizarea reţelei de distribuţie a energiei termice: o capitală independentă din punct de vedere energetic, un oraş verde, reducerea tarifelor suportate de populaţie, o alimentare cu agent termic la nivel european. Totodată, ceea ce se urmăreşte este creşterea satisfacţiei şi a încrederii consumatorului final că, pe tot parcursul sezonului rece, bucureştenii vor avea asigurată atât furnizarea de apă caldă, cât şi de încălzire centralizată de la municipalitate.

Una din principalele probleme cu care se confruntă domeniul energiei la nivelul Capitalei este legată de datoriile istorice pe care le înregistrează de ani buni RADET şi ELCEN. Cele două regii se află în prezent în reorganizare, după ce s-a aprobat intrarea lor în insolvenţă, ca soluţie pentru însănătoşirea economică a acestora. O situaţie ideală ar fi cea în care RADET şi ELCEN să fuzioneze prin absorbţie, astfel încât să rezulte o singură entitate, sub forma unei societăţi pe acţiuni în care acţionar unic să fie Primăria Capitalei. Acest deziderat este împărtăşit şi de Administratorul Judiciar al RADET București, Prof. Av. Gheorghe PIPEREA, care a atras atenţia că acestă fuziune este prevăzută şi în programul de guvernare.

„Regia urmează să fie transformată în societate comercială, după care, în mod coordonat cu ELCEN, urmează să procedăm la o fuziune prin absorbție a ELCEN în RADET, de aici rezultând o singură societate, care bineînțeles va fi o societate degrevată de această datorie de 3,6 miliarde de lei, pentru că, prin intermediul fuziunii, creanțele reciproce se șterg. Noi suntem convinși că dintr-o astfel de fuziune va ieși o entitate mult mai puternică și mult mai ușor sustenabilă, pe picioarele proprii”, a declarat Piperea, în cadrul forumului „Strategia Energetică a Capitalei”.

Administratorul judiciar a precizat că, din cele 3,6 miliarde de lei, datoria efectivă este de 230 de milioane de lei, restul reprezentând penalități, cauzate de faptul că RADET nu a reușit niciodată să își plătească facturile către ELCEN la timp. În acest sens, el a menționat că subvențiile către RADET au fost achitate aproape de fiecare dată cu întârziere, ceea ce a determinat de asemenea apariția penalităților. Piperea și-a exprimat speranța că, în urma reorganizării, subvenția către RADET va fi redusă sau chiar eliminată, fără ca acest lucru să afecteze populația. „Noi ne-am propus, și acesta este un obiectiv comun al nostru, cei de la RADET și Primărie, ca în decurs de doi-trei ani de zile să reușim cumva să degrevăm bugetul Primăriei de costul de aproximativ 15% din bugetul anual, însemnând 160 de milioane de euro, care reprezintă această subvenție”.

Piperea a atras atenția asupra faptului că, spre deosebire de anii anteriori, Primăria Bucureștiului a efectuat plata în avans a consumului de gaze până la sfârșitul sezonului rece, iar această liniaritate a permis o economie de 10 milioane de lei, deoarece energia termică a fost furnizată treptat, iar conductele nu s-au mai fisurat, așa cum s-a întâmplat în alți ani.

În aceeaşi ordine de idei, Directorul General ELCEN, Marcel-Octavian NICOLAESCU, a punctat faptul că în viitor încălzirea se va face cu energie termică prin sistem centralizat, iar pentru asta este nevoie să se realizeze un sistem integrat RADET-ELCEN. ’’Să transferăm ELCEN sub Primăria Generală şi să elaborăm un program de restructurare şi reorganizare care să presupună o organigramă comună care, în scurt timp, să fie pusă în aplicare.’’

Fuziunea dintre RADET şi ELCEN este prevăzută pentru 1 martie 2018. Pînă la sfîrşitul acestui an, Primăria Capitalei îşi propune ca planul de reorganizare al RADET să fie definitivat, urmând ca imediat după aceasta, Regia să fie transformată într-o societate comercială. Noua entitate se va numi Societatea de Alimentare Centralizată de Energie Termică – SACET.

În pregătirea acestor demersuri, Consiliul General al Municipiului Bucureşti a aprobat deja înfiinţarea unei societăţi producătoare şi furnizoare de energie, care nu va avea ca activităţi şi transportul şi distribuţia. ’’Ca o sumă a investiţiilor pe care o propunem pentru modernizarea sistemului centralizat de alimentarea cu energie termică şi co-generare, aceasta se ridică la aproximativ 800 de milioane-un miliard de euro, pentru modernizarea CET-urilor ELCEN. De asemenea, aproximativ 800 de milioane de euro sunt necesari pentru modernizarea întregului sistem centralizat de energie termică gestionat de RADET, în momentul de faţă. Avem studiul de fezabilitate în elaborare şi noua societate energetică asta va face – va gestiona şi această staţie’’, a menţionat Sorin CHIRIŢĂ, Administratorul Special al RADET București.

Potrivit acestuia, în România nu se poate vorbi despre energie electrică fără energie termică în sistem centralizat: ’’Trebuie să ne gândim spre ce ne îndreptăm, dacă spre un oraş în care să avem la fiecare apartament câte o centrală sau spre un oraş în care în fiecare apartament să existe un aparat atârnat de bloc? Oraşele cu peste 200.000 de locuitori nu pot avea decât încălzire centralizată. Reţeaua de gaze care să alimenteze fiecare locuinţă este imposibil de realizat. Dacă s-ar face asta, atunci oraşul va arăta precum Beirutul în perioada războiului. Nu vedem energia electrică decât în sistem centralizat’’, a explicat Sorin Chiriţă.

Pe de altă parte, încălzirea individuală prin centrale de apartament presupune cheltuieli şi chiar şi riscuri prea mari pentru populaţie, astfel că nu se mai impune a fi dezvoltată, a declarat Niculae HAVRILEŢ, Preşedintele Autorităţii Naţionale de Reglementare în Domeniul Energiei. Primăria ar trebui să solicite constructorului, respectiv investitorului într-un nou condominium, să aibă o singură sursă de alimentare cu energie, fără pericol de explozie: ’’În momentul de faţă, avem aproape 600.000 de apartamente în Bucureşti. Dacă, în acest moment, termia ar închide activitatea, atunci 600.000 de locuinţe trebuie să-şi monteze centrale termice’’ a afirmat directorul ANRE.  

În timpul dezbaterilor, s-a mai pus în discuţie şi faptul că prioritară este şi valorificarea energetică a deşeurilor, ce reprezintă o metodă care trebuie să se bazeze pe principiul ’’Poluatorul plăteşte’’: ’’Dacă nu se face colectare selectivă, atunci e normal să plăteşti mai mult. Dacă faci asta, atunci ar trebui să primeşti nişte facilităţi. Ne-am propus să echilibrăm sistemul termic prin două noi staţii de co-generare, în Colentina şi Aviaţiei. De asemenea, staţia din Floreasca vrem să o transformăm în staţie de co-generare. Astăzi, vorbim deja despre independenţa energetică a Municipiului Bucureşti şi despre reducerea costurilor cu energia electrică. Energia termică în co-generare este principalul obiectiv al nostru. Degeaba faci o staţie de bio-gaz dacă nu o integrezi în sistemul centralizat. Practic, nu ai cui să o vinzi. Ne-am propus să facem CET-ul Casa Pieţei Libere în co-generare de înaltă eficienţă, iar doamna primar general a aprobat realizarea studiului de fezabilitate pentru acest proiect’’, a specificat în acest sens Sorin Chiriţă.

În prezent, Uniunea Europeană se află într-un proces de schimbare a viziunii asupra poziţiei sale de furnizor principal de energie pe plan mondial, prin aceea că se orientează către folosirea optimă a tehnologiilor de înaltă eficienţă şi pentru valorificarea resurselor regenerabile, spre beneficiul consumatorului. În acest context, se impune ca şi ţara noastră să pună accent mai mare pe consumator, care ar trebui informat şi educat pentru a înţelege avantajele utilizării noilor soluţii integrate de furnizare a energiei, a fost de părere Iulian IANCU, Preşedintele Comisiei pentru Industrii şi Servicii din Camera Deputaţilor. Acesta a tras un semnal de alarmă, arătând că, deşi România dispune de propria sursă de gaze naturale care pot fi utilizate la preţuri avantajoase, ’’suntem la momentul în care noi discutăm, (…) de liberalizarea totală a preţului la gaze naturale cu patru ani înainte de vreme şi punem pe butuci orice discuţie de acest fel pe care o facem noi astăzi, la nivelul autorităţilor locale, de a salva sistemele centralizate de alimentare cu apă caldă şi căldură’’.

În urma dezbaterii publice, Strategia Eneretică a Capitalei va fi supusă votului Consiliului General al Municipiului Bucureşti, iar apoi documentul va fi transmis oficialilor de la Bruxelles.

Dezbaterea “Strategia Energetică a Capitalei” a fost organizată de Intact Media Group în parteneriat cu Primăria Municipiului București și a fost susținută de Federația Patronatelor Societăților din Construcții, Veolia Energie România, Asociația Municipiilor din România și de Autoritatea Municipală de Reglementare a Serviciilor Publice.

Intact Professional Debates le mulțumește tuturor partenerilor și participanților care au contribuit la succesul acestui eveniment!