FONDURI EUROPENE 2017 – UN NOU ÎNCEPUT

11/05/2017

Anul 2017 este de o importanţă crucială pentru România. Atingerea unui nivel crescut de dezvoltare economică este un obiectiv al ţării noastre, iar îmbunătăţirea traiului şi creşterea calităţii vieţii se pot înfăptui prin pârghiile pe care le avem la dipoziţie şi vorbim în principal de fondurile europene. Deşi România este membră cu drepturi depline a Uniunii Europene de zece ani, încă întâmpinăm piedici în procesul de absorbţie a banilor de la Bruxelles, iar autorităţile române nu au găsit până acum soluţia cea mai eficientă pentru accelerarea mecanismelor de atragere şi folosire a fondurilor europene. În exerciţiul bugetar al Uniunii Europene pentru intervalul 2014-2020 ne-au fost alocate, prin programul de coeziune, nu mai puţin de 23 de miliarde de euro. Suma este uriaşă, iar în condiţiile în care anul trecut am atras zero fonduri europene, România se află pe nisipuri mişcătoare. Asta cu atât mai mult cu cât in contextul actual european, situaţia arată că bugetul Uniunii va scădea ca urmare a BREXIT-ului şi există tendinţa ca statele europene să devină mult mai exigente şi restrictive în ceea ce priveşte cheltuirea banilor publici. În anul în curs, autorităţile de la Bucureşti trebuie să profite de oportunitatea de a utiliza cele 5,2 miliarde de euro alocate în special Politicii de Coeziune, Politicii Agricole Comune și Politicii de Pescuit.

În funcţie de creşterea gradului de absorbţie, vom putea să ne apărăm interesele în cadrul Comisiei Europene şi să negociem dintr-o poziţie mult mai fermă continuarea programelor europene de dezvoltare şi după anul 2020.

În acest context, chiar de Ziua Europei, Intact Media GROUP, a organizat în parteneriat cu Camera de Comerț și Industrie a României o dezbatere aplicată pe tema fondurilor europene moderată de Alessandra STOICESCU.

„România trebuie să urgenteze implementarea proiectelor din bani europeni, care reprezintă 70% din investiţiile publice realizate în ţara noastră. Primele plăți trebuie făcute în acest an, astfel încât Comisia Europeană să poată pleda pentru continuarea politicii de coeziune atunci când se va dezbate bugetul Uniunii Europene de după anul 2020”, a declarat Corina CREŢU, Comisar European pentru Politică Regională, în cadrul Forumului Intact Media Group.

„Pentru noi, aceste fonduri europene reprezintă singura resursă prin care se poate ajunge la un nivel de trai în media statelor din Vest, la bunăstarea serviciilor publice, a infrastructurii, a zonei rurale. Vorbim despre o şansă pe care nu foarte multe dintre statele lumii o au şi aceasta trebuie folosită. Avem 23 de miliarde de euro la dispoziţie pentru perioada următoare”, a explicat Comisarul European. Înaltul oficial a atras atenţia că suntem într-un moment de răscruce şi a îndemnat autorităţile publice locale şi centrale să treacă la fapte şi să pună în practică toate procedurile necesare deblocării fondurilor europene, astfel încât proiectele să înceapă să fie demarate în cel mai scurt timp posibil. Cu banii pe care îi avem la dipoziţie şi cu concursul autorităţilor şi al mediului de afaceri, ţara noastră are toate premizele să construiască şi să dezvolte infrastructura necesară creşterii calităţii vieţii şi a nivelului de trai.

„Trebuie realmente să trecem de la vorbe la fapte şi deja timpul nu mai are răbdare. 2017 este un an crucial. Vă asigur că aş merge şi pe şantier, fizic, dacă s-ar putea să implementez, dar din păcate nu am ce, nu am unde să lucrez, pe ce şantier, pentru că atunci când vine vorba de infrastructura rutieră, de pildă, cel mai avansat proiect, Sibiu-Piteşti, este încă în faza studiului de fezabilitate. Deci construcţiile nu au început încă”, a adăugat Corina Creţu. Totodată, Comisarul European s-a arătat îngrijorat de faptul că tinerii antreprenori nu mai sunt interesaţi de obţinerea banilor de la Uniunea Europeană din cauza birocraţiei excesive şi a procedurilor greoaie de obţinere a fondurilor europene. Potrivit înaltului reprezentant al Comisiei Europene, statul roman a greşit când a introdus condiţii împovărătoare pentru accesarea fondurilor europene şi a exagerat în încercarea de a proteja banul European. Situaţia se poate însă îndrepta, a spus Corina Creţu, prin reducerea numărului de hârtii care trebuie semnate şi stampilate, simplificarea procedurilor şi prin creşterea calităţii proiectelor finanţate de la Bruxelles.

„Înţeleg că banul european trebuie controlat foarte bine, avem toleranţă zero faţă de fraudă. Pe de altă parte, nu cred că trebuie pornit de la bun început cu totală neîncredere sau totală suspiciune de fraudă în faţa beneficiarilor. Analizele noastre arată că avem în această Politică de Coeziune un procent de 4% erori, iar din acestea 0,5% înseamnă fraudă. În rest, aceste erori nu au consecinţe financiare, sunt din necunoaşterea în totalitate a regulamentelor, sunt erori umane, nu neapărat din dorinţa de a frauda.

Eu vă asigur că banul european este cel mai bine controlat, sistemul naţional românesc este un sistem de primul nivel de control, pe care ne putem baza cel mai mult din Uniunea Europeană, după care avem al doilea nivel de control de la Comisia Europeană şi al treilea OLAF”, a specificat Corina CREŢU.

Birocraţia şi necesitatea resetării formalităţilor care trebuie îndeplinite în procesul de obţinere a fondurilor de la Bruxelles au fost temele principale aduse în discuţie şi de Mihai DARABAN, Preşedintele Camerei de Comerţ şi Industrie a României. Mihai DARABAN a susţinut că problemele din acest domeniu sunt uşor de observat la o atentă analiză a realităţii şi a situaţiei din teren. „Vă vorbește un om care, pentru un proiect transfrontalier la Constanța, a semnat și ștampilat pagină cu pagină 26.200 de pagini. Autoritatea de management, patru inși în același birou cereau câte un document într-un exemplar în original. Le-am spus pe bună dreptate că merit și eu cadou măcar o furgonetă să le car hârtiile. Cam așa stau lucrurile. (…) Cred în această resetare vis-a-vis de formalitățile care trebuiesc îndeplinite. Cred că soluția unui plagiat pozitiv trebuie luată în considerare. Acolo unde nu avem soluții, cred că avem suficiente modele de urmat, măcar în cadrul țărilor care au aderat în primul val. Sper, cu sinceritate, să intrăm pe un drum european pe care îl merităm cu toții”.

Ministrul delegat pentru Fonduri Europene, Rovana PLUMB, reprezentantul Guvernului Grindeanu la Forumul Intact Media Group, a dat asigurări că Executivul are ca prioritate atragerea într-o proporţie cât mai mare a banilor europeni şi că lucrurile s-au pus deja în mişcare pentru eliminarea barierelor din trecut. Poziţia României este de a apăra politica de coeziune şi după anul 2020, aceasta fiind principala forţă investiţională. Rovana Plumb a enumerat câteva dintre cele mai importante rezultate obţinute de pe urma atragerii fondurilor alocate ţării noastre în exercițiul 2007-2013. „Am încheiat perioada de programare 2017-2013 prin transmiterea pachetului de închidere la Comisia Europeană pe 31 martie și am atins, astfel, o rată de absorbție de 90 % din alocarea pe politica de coeziune”.

„Efectul net al utilizării fondurilor europene în perioada 2008 – 2016 este pozitiv, astfel că PIB, cumulat la finele acestui interval, este cu 13,6 % mai mare decât ar fi fost în absența acestor fonduri. Beneficiile fondurilor europene sunt oglindite și de evoluția ratei șomajului, care era, la finele anului trecut, cu 3,7 puncte procentuale mai scăzută decât ar fi fost fără aceste fonduri. Tot datorită fondurilor europene au fost create aproximativ 100.000 locuri de muncă”. 

Ministrul a anunţat că a transmis până acum Autorității de Audit pachetul complet pentru desemnarea autorităţilor de management, astfel încât, incepand din luna iulie, să putem demara mecanismele de solicitare și obținere a banilor de la Comisia Europeană.

În paralel cu acreditarea autorităţilor de management, ministerul de resort îşi propune şi să simplifice acele reguli şi prevederi care îngreunează procesul de absorbţie a fondurilor europene. „Motoarele noastre sunt turate la maximum. Un alt obiectiv este finalizarea unui Manual al Beneficiarului. Astfel, cei care vor depune proiecte pe fonduri europene să aibă la dispoziţie un instrument care să îi ghideze mai bine în accesarea fondurilor şi să răspundă întrebărilor acestora.”

Rovana Plumb a mai declarat că este extrem de interesată de propunerile care vin de la specialiştii în atragerea de fonduri europene din mediul privat, pe care i-a invitat să facă parte din subgrupuri de lucru organizate de minister şi care vor avea drept scop consultarea asupra eloborarii viitoarelor ghiduri, care, odată întocmite să nu stea mai mult de 10 zile în consultare publică.

Totodată, ministrul Fondurilor Europene a anunţat în premieră că, în data de 18 mai, în cadrul şedinţei Comisiei de Monitorizare a Programului Operaţional Capital Uman, va propune eliminarea acelei condiţii de eligibilitate a proiectului ce prevede ca solicitanții să fi accesat și în trecut fonduri europene, pe motiv că se creează discriminare.

O altă problemă semnalată de cei care se înscriu pentru proiectele finanţate prin fondurile nerambursabile este cea a dificultăţii contestării respingerii proiectului. La aceasta, ministrul Rovana Plumb a făcut public faptul că guvernul a început demersurile ca, în viitorul apropiat, să poată fi discutate litigiile pe fonduri europene la Bucureşti, astfel încât cei care se simt neîndreptăţiţi să nu mai fie nevoiţi să apeleze la Curtea de Arbitraj de la Paris.

Unii dintre beneficiarii dezvoltării pe baza proiectelor europene sunt unităţile administrative teritoriale. Primarul General al Capitalei, Gabriela FIREA, a declarat în cadrul forumului Intact Media Group că, în cadrul instituţiei pe care o conduce a fost creat un department specializat în absorbţia fondurilor europene şi monitorizarea proiectelor. Gabriela FIREA a subliniat că Planul de Mobilitate Durabilă Urbană al Capitalei care a fost aprobat de Consiliul General va fi pus în aplicare şi cu ajutorul banilor europeni. Mai mult, pentru ca transportul în Bucureşti să îndeplinească cerinţele de siguranţă şi de mediu şi pentru ca traficul să fie decongestionat, edilul a cerut Guvernului să  transfere în administrarea Municipalităţii Centura  Capitalei. „Este un bilanţ negativ pe care, din nefericire, din punctul meu de vedere, nu avem cum să îl rezolvăm cu puteri miraculoase, câtă vreme orice guvern, orice minister al transporturilor şi fostul CNADNR – actualmente CNAIR – are în responsabilitate multe alte centuri ale oraşelor, drumuri exprese, alte obiective strategice pentru ţară. Nu înţeleg de ce nu ni se acordă – de fapt, o greutate pe umerii noştri – o mare răspundere, pentru că nu cerem Centura Municipiului Bucureşti doar ca să ne fălim cu ea. Dacă o luăm în administrare înseamnă că ne-am făcut calculele, strategia, ne-am organizat, avem multă disciplină şi vrem să finalizăm o dată pentru totdeauna Centura Capitalei, care înseamnă o viaţă mai bună pentru cetăţeni, mai puţină poluare, mai puţine accidente, siguranţă în trafic, creşterea calităţii vieţii tuturor”, a precizat Gabriela FIREA.

Totodată, edilul a mai menţionat că, în cadrul primăriei, se lucrează în prezent la o actualizare a vechiului studiu de fezabilitate pentru realizarea Canalului Dunăre – București. „Am vorbit deja și sper să depășim nivelul discuțiilor, pentru că pregătim acum un studiu de fezabilitate — de fapt o updatare a vechiului studiu de fezabilitate — în ceea ce privește un proiect controversat, dar extrem de important, început în perioada comunistă, dar care a fost demarat tot cu banii românilor. Deci, nu mai contează în ce epocă istorică, politică ne aflăm, câtă vreme banii românilor s-au dus către acest obiectiv, mă refer la proiectul Canalul Dunăre-București”. Comisarul European Corina CREŢU a ţinut să explice că, dacă acest proiect va fi propus oficial şi va fi bine argumentat, Bruxelles-ul ar putea lua în calcul să îl sprijine prin acoperirea cheltuielilor cu studiul de fezabilitate.

Totodată, Primarul General a mai vorbit şi despre faptul că în sectoarele în care Capitala nu este considerată eligibilă, s-au găsit soluţii alternative care să îmbunătăţească viaţa bucureştenilor. Astfel, Gabriela FIREA a  anunţat că, deşi în Bucureşti nu se poate construi un spital regional, Municipalitatea a alocat din fonduri proprii suma necesară ridicării unui spital metropolitan şi că, în acelaşi timp, tot din resurse proprii, va finanţa modernizarea şi igienizarea celor 19 unităţi spitaliceşti din subordinea Primăriei Municipiului Bucureşti.

Consilierul de stat, Marius NICA şi totodată fost ministru al Fondurilor Europene a transmis un mesaj din partea premierului Grindeanu, care a confirmat şi pe această cale prioritatea absolută a Executivului – creşterea gradului de absorbţie a fondurilor europene. „Guvernul şi-a asumat un program de guvernare ambiţios, bazat pe o schimbare de paradigmă şi mă refer aici la ponderea cheltuielilor în ce priveşte consumul şi investiţiile, adică 50-50 la sută. S-a discutat despre cele 5 miliarde prevăzute în bugetul pe 2017 ca fonduri nerambursabile incluzând aici şi agricultura.

Am ajuns la aceste cifre după mai multe calcule precise. În luna mai, suma de 2,6 mld de euro este deja realizată”. În condiţiile în care mulţi beneficiari renunţă la accesarea fondurilor europene, Guvernul va trebui să simplifice procedura şi să creeze un mecanism coerent de implementare a unui proiect, a mai specificat Consilierul de stat.

Nu doar demararea de proiecte europenene, ci şi derularea pe perioada de sustenabilitate a acestora este o chestiune care trebuie să ne preocupe, a precizat şi Cristian ERBAŞU, Preşedintele Federaţiei Patronatelor Societăților din Construcţii. Acesta a semnalat că în următorii ani riscăm să rămânem fără forţă de muncă specializată şi a cerut să se ia măsuri care să prevină o asemenea situaţie. „Forţa de muncă în construcţii este de 300 de mii de lucrători. O sută de mii se spune că nu sunt calificaţi. Peste doi ani va fi nevoie de jumătate de milion de lucrători şi nu o să îi avem pe piaţa muncii. Nu există legislaţie ca să aducem contingente din afara Europei. Legislaţia pentru formarea profesională şi ineficienţa din domeniul fiscal şi al achiziţiior publice şi de acordare a autorizaţiilor publice de construcţie vor face ca rezultatele să fie minime. Consecinţa e că proiectele vor fi blocate”.

Eficienţa implementării  în timp a programelor europene impune schimbarea modelului economic al României, a fost de părere Florian MARIN, Vicepreşedintele Consiliului Economic şi Social. „Avem un capital, banii circulă de la Vest la Est şi forţa de muncă de la Est la Vest. Fondurile Europene ar trebui să medieze această antagonie. Problema este că oamenii îşi pierd încrederea în fondurile europene. Ministerul ar trebui să reclădească încrederea în aceste instituţii şi în capacitatea fondurilor europene de a rezolva problemele de dezvoltare. Pericolele din perioada 2014-2020 nu ţin de demararea licitaţiilor de proiecte. În 2018 va fi un deficit major de lichidităţi”, a menţionat Florian MARIN. Acesta a propus elaborarea unui plan masiv de subvenţionare a locurilor de muncă şi finanţarea sectoarelor care nu au standard ocupaţional.

Țara noastră poate să atragă fondurile pe care le are la dispoziţie, a declarat, într-o notă optimistă, fostul ministru al Fondurilor Europene, Eugen TEODOROVICI.

„România poate să absoarbă toate fondurile de 23 de miliarde de euro, care pot fi cheltuiţi în maximum trei ani de zile”. Fostul ministru şi-a argumentat punctul de vedere pe experienţa din trecut, amintind că pînă în 2007 am fost pe primul loc la implementarea programelor preaderare, când am înregistrat 95% absorbţie pe sectorul de mediu şi de transporturi, avantaje pe care nu am ştiut să le capitalizăm, însă, în ultimii zece ani.

Intact Professional Debates le mulțumește tuturor partenerilor și participanților care au contribuit la succesul acestui eveniment!