Ovidiu Lipan Țăndărică, invitatul Întâlnirilor Creative: “Am fost un rebel și-am avut o viață grea. Punct. “€œ

07/12/2012

Ovidiu Lipan Țăndărică a fost invitatul celei de-a douăsprezecea ediții a Întâlnirilor Creative organizate de Intact Media Group. Are dedicate 80 de pagini cu subiecte pe Google, biografia lui se poate găsi pe Wikipedia, a susținut concerte pe toate continentele, talentul său nu cunoaște opreliști. De altfel, și-a început discursul astfel:  “Am fost un rebel. Și-am avut o viață grea. Punct”.  Parcursul întregii vieți i-a fost marcat de Phoenix. Care, așa cum îi spune și numele, renaște din cenușă.   

“Care este copilul despre care ați auzit să fi rămas repetent în clasa întâi?”
Cu energia sa nestăpânită și fără talentul de geniu, Țăndărică nu știe să spună ce s-ar fi ales de viața lui. “Probabil nimic, dar așa mi-am canalizat întreaga energie spre ce mi-a plăcut să fac. Și când spun că am fost rebel, așa e, care este copilul despre care ați auzit să fi rămas repetent în clasa întâi și în clasa a treia, ca mine? Nu prea mă interesa școala, eu repetăm la tobe. Dar, privind înapoi, îmi dau seama că fiecare are un destin, chiar dacă suntem lăsați pe pământ să avem liber arbitru. Am cântat cu trupă de la nouă ani, știu ce însemnă ca publicul să rupă zăgazurile, să primești energia lui, să te descătușezi. Vă dați seamă ce însemna asta în perioada unui comunism crâncen, cum era la noi în țară în anii ‘70?”, s-a întrebat Lipan Țăndărică retoric, zâmbind spre audiența formată în majoritate din oameni foarte tineri. “Ce apreciez la voi și la această instituție este că aveți o notă personală în vestimentație, sunteți creativi, mă adresez unor oameni și nu unor avataruri.Îmi face plăcere să mă aflu aici”.


Țăndărică are extrem de multe lucruri de împărtășit, toate interesante, n-ar fi de-ajuns nicio săptămână, ce să vorbim de câteva ore pe parcursul cărora se desfășoară Întâlnirile Creative. “Să vă spun de când am plecat din țară, în niște boxe, în  ‘77, în Germania. Vă dau cuvântul meu de onoare, că dacă am fi avut libertatea cu Phoenix de a fi lăsați în turnee în străinătate, n-am fi părăsit niciodată țara. Nu vă puteți imagina cât de dor mi-a fost, cât de sfâșiat am fost pentru că n-aveam voie să revin în țară. De altfel, când am ajuns în Germania, au fost trimiși oameni ai Securității după noi, dar am scăpat cu bine pentru că niciodată, niciodată n-am spus nimic rău despre România. Când am ajuns acolo, un olandez ne-a lăsat o casă utilată cu de toate și cu studio de înregistrări, iar noi aveam câteva zeci de mii de mărci. Pe care i-am cheltuit pe băutură și petreceri cu nemții din orășelul respectiv, ca să nu fie speriați de noi, să ne accepte. Nemții au o reticență față de străini, pe care noi, românii n-o avem. Și, evident, am rămas fără bani, după o vreme, și-mi aduc aminte când, într-o seară, aveam în mână o cană cu ceai și-n cealaltă o ceapă, din care mușcam. Apoi, am încercat să ne câștigăm existența. Am dat un examen la Dusseldorf, pentru un loc de percuționist într-o orchestră simfonică, am câștigat categoria întâi, ceea ce însemna un salariu de 6000 de mărci, apoi am început să iau ore la Conservator și asta a fost.  De-aici am început să mă descurc prin propriile forțe, să fiu artist pe picioarele mele”, a povestit Țăndărică. Ca o concluzie a celor trăite, artistul spune că destinul trebuie primit cu zâmbetul pe buze.

Despre români
Țăndărică a spus cândva că pe steagul României ar trebui să fie Afrodita și Apollo, pentru că suntem un popor de oameni frumoși. “Si avem și genialitate, mai ales zona de Moldova și Bucovina care a dat lumii personalități nenumărate. Dar suntem un popor aiurit și care nu e unit, suntem, ciudat, ca niște magneți care se resping. Și-avem și-o oarecare parșivenie, ca-n povestea lui Dănilă Prepeleac, care a fost păcălit de oameni, dar l-a înșelat pe dracu. Și de-abia după aceea i-a mers bine în viată”, a spus invitatul Întâlnirilor Creative. Țăndărică are un fiu, Alexander Lipan, care-l însoțește în concerte, studiază în Olanda, și de care este foarte mândru. Plănuiește Getica, un poem simfonic. Și își dorește să întregească Phoenix-ul în vechea formulă, drept pentru care a vorbit cu Marius Tucă, directorul Jurnalului Național, ca această întâlnire să aibă loc la vară, la Folk You. “Muzica este o comunicare între două lumi. Este un cumul în ani, care ne frământă, și se transformă în note, puțin câte puțin. Și-ajungi, la un moment dat, să ai întreaga operă în cap”.