Criza forței de muncă – Impactul asupra marilor proiecte de infrastructură

Criza forței de muncă – Impactul asupra marilor proiecte de infrastructură

29/11/2017

România se confruntă cu o criză acută a forței de muncă. Aproape toate domeniile sunt afectate, dar cel mai mult – sectorul construcțiilor. Efectele se simt deja, dar ele vor deveni și mai greu de ignorat începând de anul viitor, când mai multe mari proiecte de infrastructură vor intra în derulare. Iar atunci, nu va avea cine să le execute – este avertismentul clar al reprezentanților mediului de afaceri, care au participat la Forumul „Criza forței de muncă. Impactul asupra marilor proiecte de infrastructură”, organizat de INTACT MEDIA GROUP și moderat de Alessandra STOICESCU.

De cealaltă parte, reprezentanții autorităților spun că încearcă să ia măsuri, pentru a  stimula ocuparea forței de muncă. Lia-Olguța VASILESCU, Ministrul Muncii și Justiției Sociale, a prezentat situația generală, la nivelul întregii țări, în ceea ce privește deficitul forței de muncă. Ea a arătat că, anul trecut, România s-a confruntat cu cel mai mare flux de români care au plecat în afara granițelor. Ministrul Muncii și Justiției Sociale a explicat faptul că una dintre consecințele acestui fenomen a fost deficitul foarte mare înregistrat pe piața forței de muncă: „Numărul locurilor de muncă vacante în perioada ianuarie – septembrie 2017 a fost de peste 362.000, cu 9 procente mai mare decât în aceeași perioadă din 2016. Din totalul posturilor vacante, aproape 75.000 au fost declarate repetat de angajator, deci nu s-au ocupat.”

Cel mai mare deficit al forței de muncă se înregistrează în domeniul construcțiilor, IT-ului, agriculturii și medicinei. „În construcții și agricultură este cea mai mare problemă, deși cei mai mulți plecați din țară în domeniile acestea lucrează. Această pierdere se va simți mai mult de anul viitor, când va intra în funcțiune un program prin care se vor construi în mediul rural școli, grădinițe, sisteme de canalizare și de apă potabilă. Peste 30 de miliarde de lei trebuie investiți.” – a explicat Ministrul Muncii.

Autoritățile au în vedere mai multe măsuri pentru stimularea ocupării forței de muncă. Sunt organizate cursuri de formare profesională, se oferă consiliere sau prime de încadrare. De asemenea, și angajatorii sunt stimulați să facă angajări, în special din rândul persoanelor defavorizate sau al tinerilor absolvenți. Ministrul Muncii și-a exprimat regretul că foarte puține dintre aceste programe sunt totuși accesate de mediul de afaceri.

„Avem o jumătate de miliard de euro din fonduri europene pe care trebuie să-i folosească angajatorii pentru ucenici și stagiari. (…) Sunt doar 169 de persoane angajate ca ucenici și 60 ca stagiari, ceea ce nu acoperă suma de jumătate de miliard de euro pusă la dispoziție. Nu înțeleg de ce mediul de afaceri nu accesează acești bani.” – a punctat Lia-Olguța VASILESCU.

Cristian ERBAȘU, Președintele Federației Patronatelor Societăților din Construcții, a explicat de ce nu reacționează mediul de afaceri la programele guvernamentale de stimulare a ocupării forței de muncă. „Există într-adevăr o reticență a mediului de afaceri în a accesa programe de fonduri europene pentru că foarte mulți au avut de suferit în trecut, sunt multe procese. Din cauza unor hârtii, de exemplu, care le-au lipsit, trebuie să dea banii înapoi. Au apelat la consultanță, a fost plătită, dar aceasta nu a răspuns cu nimic, când au fost corecții, uneori și de 100%. Aceste întâmplări din trecut justifică reținerea mediului de afaceri. (…) Sunt sigur că, odată cu derularea acestor investiții mari de infrastructură, aceste proiecte – ”Prima chirie”, fonduri pentru ucenici etc. – vor deveni din ce în ce mai utilizate.” – a precizat  Cristian ERBAȘU.

Alessandra STOICESCU, Director Executiv Intact Media Group, a subliniat că este nevoie de un flux continuu al informației între reprezentanții mediului de afaceri și autorități. „Mai ales în construcții, unde vorbim de joburi sezoniere, în construcții nu-ți poți permite angajați 365 de zile pe an, e bine să ai un bazin, din care să poți angaja când ai nevoie, dar acest bazin este din ce în ce mai restrâns. A plecat forța de muncă. Întrebarea este cum o aducem înapoi, ce îi oferim? De unde putem aduce muncitori?” – a punctat  Alessandra STOICESCU, moderatorul Forumului.

Ciprian Lucian ROȘCA, Secretar de Stat în Ministerul Dezvoltării Regionale, Administrației Publice și Fondurilor Europene, a prezentat câteva soluții prin care sectorul construcțiilor poate fi sprijinit. El s-a referit la Legea 50/1991 privind executarea lucrărilor în construcții: „Legea 50 a fost modificată de 6 ori. Această dinamică de modificare a legislației nu reprezintă o soluție optimă. La aceasta se adaugă birocratizarea excesivă și procedurile ineficiente. La Ministerul Dezvoltării lucrăm la un proiect pentru reformarea legislației, care urmărește simplificarea procedurilor de autorizare, profesionalizarea funcționarilor publici și creșterea calității în construcții.”

O altă problemă identificată drept cauză a deficitului de forță de muncă vizează necorelarea ofertei educaționale cu cererea de pe piață. Autoritățile intenționează ca, de anul viitor, să caute soluții pentru a rezolva acest aspect. Cristian ERBAȘU, Președintele Federației Patronatelor Societăților din Construcții, a arătat că în România există două paradoxuri: „Pe de-o avem o țară în dezvoltare, care are proiecte în derulare, dar care nu are companie de stat în construcții. Și doi – o țară în care este nevoie de foarte mulți oameni în construcții, facultățile au locuri, dar nu au studenți, iar cei care sunt nu reușesc să termine aceste facultăți.”

Criza forței de muncă este doar un efect – consideră, la rândul său, Ovidiu ILIESCU, Director General al Casei Sociale a Constructorilor: „Deficitul de forță de muncă afectează toată structura – atât pe salariați, cât și societățile de construcții și pe beneficiari.” O soluție viabilă este Casa Socială a Constructorilor. „CSC își dorește să protejeze constructorii. Este ca o ”roată de rezervă” pentru perioada noiembrie – martie.” a mai arătat Directorul General al Casei Sociale a Constructorilor.

Laurențiu PLOSCEANU, Preşedintele Asociaţiei Române a Antreprenorilor de Construcţii (ARACO) a atras atenția că lipsa unei autorități guvernamentale se resimte acut în sectorul construcțiilor: „Ministerul s-a transformat, a ajuns parte insignifiantă în alt minister. Sunt necorelări legislative majore. Nu înțelegem cum ANOFM face brokeraj pentru Israel, ducând acolo muncitori. Dacă vom crește salariile în construcții, vom avea forță de muncă.”

Corneliu PASCU, Președinte Iridex Group, a explicat faptul că deficitul forței de muncă a fost generat de lipsa investițiilor, de nivelul scăzut al salariilor, apoi de inconsecvența în accesarea fondurilor europene, respectiv pregătirea proiectului.

„Avem forța de muncă plecată din România și avem și o forță de muncă sezonieră, care pleacă primăvara și vine toamna. Aceștia pleacă din cauza câștigului. Dacă, odată cu demararea proiectelor de infrastructură mare, s-ar impune și limite minime de salarizare, ar asigura realizarea acestor proiecte. Lipsa forței de muncă duce la întârzieri care sunt mai păguboase decât plata unor salarii mai mari.” – a declarat Corneliu PASCU.

Dumitru COARNĂ, Președinte Federația Sindicatelor Polițiștilor și Personalului Contractual din România, a identificat la rândul său două cauze profunde ale crizei de muncă – depopularea și migrarea forței de muncă: „Nivelul scăzut al salarizării a dus la aceste două mari cauze, care au generat criza forței de muncă. Un muncitor calificat nu e plătit la valoarea muncii lui.”

O parte dintre măsurile avute în vedere de Guvern pentru stimularea ocupării forței de muncă ar putea avea efecte negative – avertizează Eugen TEODOROVICI, Preşedintele Comisiei pentru buget, finanţe, activitate bancară şi piaţă de capital din Senat. „Prima de relocare – de exemplu – va duce la depopularea a zone întregi din România. În mod normal, Guvernul ar trebui să susțină crearea de locuri de muncă în acele zone. La nivelul acelor județe sărace, s-ar putea implementa, pentru o perioadă de 10 ani – să zicem – impozit pe profit zero, o taxare a muncii foarte scăzută, și așa ar atrage investițiile. (…) Eu, ca Guvern, trebuie să creez condiții ca românii care nu au plecat în străinătate să rămână, cei care au plecat să vrea să se întoarcă și, în plus, dacă vor să vină și din alte țări, să poată să vină. Asta trebuie să facă Guvernul – sa creeze condiții ca oricine din lumea asta să vrea să vină să trăiască în România.” – a mai arătat Eugen TEODOROVICI.

Deficitul de muncitori calificaţi în construcţii, estimat de patronate la aproximativ 200.000 de angajaţi, a dus la o creştere a costurilor de construcţie cu 10-15% în ultimii doi ani. Guvernul este acum nevoit să ia măsuri urgente și concrete, astfel încât, dacă măcar o parte din proiectele de lucrări publice anunțate pentru anul viitor vor fi demarate, să poată acoperi necesarul de aproape 600.000 de oameni, preconizat în domeniul construcțiilor.

Dezbaterea „CRIZA FORȚEI DE MUNCĂ. IMPACTUL ASUPRA MARILOR PROIECTE DE INFRASTRUCTURĂ” a fost organizată de Intact Media Group și a fost susținută de
Remarul 16 Februarie, Casa Socială a Constructorilor și Federația Patronatelor Societăților din Construcții.